În Joia Mare, femeile vopsesc ouăle și fac pasca. Din aluatul frământat pregătesc și alte copturi, cu valoare simbolică mare – cristăți ( prescuri), scărițe, pupeze, pentru pomul pomenilor. Joia Mare sau Joia Patimilor este și o zi a morților, tradițiile din această zi au un puternic simbolism funerar. Pasca, …
Primăvara, timp al revenirii forței și a vieții, totodată vulnerabil, marcat prin începutul vegetației, oamenii sunt protejați prin intermediul ramurei verzi. Obiceiul împodobirii casei și a gospodăriei cu crengi/ramura verde are origini într-un îndepărtat cult al plantelor și arborilor, al unor străvechi credințe că acestea au suflet și în beneficiul …
Un ritual de fertilitate ce viza mana laptelui la oi, desfășurat la începutul anului pastoral, în satele din Câmpia Transilvaniei, este Păpălugăra. ”Păpălugăra la măsura oilor este un obicei al primăverii, practicat cu ocazia măsurii laptelui din prima sâmbătă din luna mai. Într-o zi de duminică din luna aprilie, se …
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină și dincolo de semnificația religioasă, există o mulțime de obiceiuri precreștine cum este și încondeiatul ouălor. Este o formă de artă populară, care îmbină simbolurile religioase cu filosofia despre viață și moarte, sau chiar activități din viața de zi cu zi a oamenilor. …
Obiceiul vopsirii ouălor are rădăcini străvechi. În antichitate exista obiceiul de a se face cadou ouă colorate la sărbători, la Anul Nou sau la sărbătorile primăverii. La romani, la sărbătoarea lui Ianus, se vopseau ouă roșii. Prezența oului în ceremoniile antice de înnoire a timpului, are la bază concepții care …