Colecții

 

Colecţiile de port popular şi textile de interior

Colecţia de artă populară a muzeului a fost îmbogăţită continuu, de-a lungul timpului.

Din cadrul acestei colecţii de artă populară fac parte şi colecţiile de port popular şi textile de interior care cuprind obiecte aparţinând românilor, dar si celorlalte etnii – maghiari, saşi, rromi, obţinute prin preluarea unor colecţii particulare (Handrea, Tanco, Man, Mera) dar majoritatea prin achiziţii şi donaţii. În perioada 1990-2016 au intrat în inventarul muzeului un număr de 3055 obiecte făcând parte din colecţia de artă populară, de etnografie, arhitectură, mobilier, artă contemporană. Colecţia de port popular conţine 1586 obiecte, colecţia de textile de interior 1206 obiecte, iar colecţia de artă contemporană are 1116 de obiecte, în total 3908 obiecte.

Colecţia de port popular se împarte în 4 categorii: port românesc (1445), port săsesc (86), port maghiar (49), port ţigănesc (6).

Colecţia de catrinţe cuprinde şi catrinţe negre de postav brodate în motive florale cu mătase neagră, unele cu „tăietură”, de influenţă sibiană, apoi fote (prijitori) de influenţă moldovenească purtate în zona Topliţei dar şi pe Valea Gurghiului, a Beicii. Colecţia cămăşi femeieşti se constituie în primul rând din cămăşile cu ciupag, un registru decorativ de formă trapezoidală, amplasat în partea superioară a pieptului cămăşii obţinut prin broderie geometrică pe încreţ, pe muchiile cutelor, cu un efect decorativ excepţional, discret şi elegant.

Alte piese care constituie colecţii şi fac parte din costumul popular românesc sunt: pieptare înfundate sau deschise în faţă, laibăre, rochii, poale, surţuri, năframe, cepţe, brâie, încălţăminte, tindeie de îmbrobodit, cojoace, sumane, guiburi, podoabe.

Colecţia de port popular maghiar cuprinde portul femeiesc cu cămăşi; poale; şurţuri; rochii; cepţe; laibăre; uioşe; năfrămi, iar portul bărbătesc cuprinde cămăşi; izmene; cioareci; cizme; pieptare; uioşe

clipboard01

Colecţia de textile de interior, cu cele 1206 obiecte este structurată astfel: textile de interior româneşti, textile de interior săseşti şi textile de interior maghiare.

Textilele de interior româneşti (1006 obiecte) cuprind următoarele colecţii:

Ştergare – ornamentate la capete în motive geometrice sau florale ţesute în alesătură peste sau printre fire cu bumbac policrom sau mătase, cu aplicaţii de dantelă sau cu franjuri înnodaţi, care ornamentau pereţii interiori ai caselor ţărăneşti; apoi ştergare de înmormântare ornamentate discret în culori sobre (negru, albastru) sau ştergare de uz casnic. Au fost achiziţionate din toate zonele de cercetare ale muzeului din peste 40 de localităţi; dar şi din zonele Timiş, Sibiu, Buzău, Bistriţa, Cluj.

clipboard01

Colecţiile meşteşugăreşti în lemn, piele şi metal, ocupaţii agricole, păstorit, vânătoare şi pescuit

Colecţiile de care dispune Muzeul Etnografic „Anton Badea” Reghin sunt împărţite tematic pe mai multe categorii, cele meşteşugăreşti în lemn, ocupaţii agricole, păstorit, vânătoare, pescuit sau meşteşuguri în lemn şi metal.

Colecţiile meşteşugăreşti în lemn ale muzeului se împart în colecţia de lăzi, colecţia de mese, colecţia de scaune, colecţia de cuiere, piese de mobilier, colecţia de unelte, cea de instrumente muzicale şi cele de uz casnic şi uz gospodăresc. Colecţia lăzilor conţine un număr de 28 de piese, dintre care 25 lăzi de zestre – dintre care două sunt pictate

Colecţia de pomicultură-viticultură este compusă din coşuri pentru struguri, cioplitoare pentru parii de vie, fierăstrău pentru pomi sau butoiaşe pentru ţuică. O altă îndeletnicire care ne oferă o colecţie de obiecte este pădurăritul, care fac parte din această colecţie numărându-se ţapinele, topor, ferăstrău etc.

O altă categorie mare este cea a ocupaţiilor, care cuprinde un număr de 14 colecţii, însumând 989 piese de patrimoniu: păstorit, 121 de obiecte; agricultură, 123 obiecte; cules din natură, 30 obiecte; pescuit, 23 obiecte; vânătoare, 23 obiecte; pomicultură-viticultură, 8 obiecte; pădurărit, 13 obiecte; industria alimentară, 22 obiecte; uz casnic, 192 obiecte; industria casnică textilă, 190 obiecte; transporturi, 77 obiecte; obiceiuri, 144 obiecte; albinărit, 21 obiecte; împletituri, 2 obiecte.

Industria casnică textilă este şi ea foarte bine reprezentată, colecţia aceasta numărând numai puţin de 190 de obiecte, pe lângă războaiele de ţesut ne atrag atenţia furcile de tors, care pe lângă funcţia lor practică reprezintă un vârf al artei decorative ţărăneşti din zona văii Mureşului superior, zona văii Gurghiului şi cea a văii Beicii.

Colecţia de transporturi este, prin cele 77 de piese componente ale ei, una deosebit de importantă. Pe lângă car şi jug, sunt prezente alte piese precum desagii, mâţa pentru picioare, cataligele, şea, dar şi o bicicletă realizată din lemn şi care datează de la începutul secolului al XX-lea.

Albinăritul a fost printre cele mai vechi ocupaţii în spaţiul românesc, cele 21 de piese care formează această colecţie încearcă să ofere o imagine generală asupra acestei ocupaţii, întâlnim coşniţa pentru albine, ştiubeiul pentru albine, teascul pentru stors fagurii de miere, sau lumânări făcute din ceară. O ultimă colecţie în cadrul ocupaţiilor tradiţionale o reprezintă cea de împletituri, unde întâlnim o plasă şi un calapod.

e

 

Colecţiile de ceramică

Tradiţia ceramicii româneşti este foarte veche. De-a lungul timpului peste tradiţiile ceramicii autohtone s-au suprapus influenţele ceramicii romane, greceşti şi bizantine. Toate aceste influenţe se regăsesc în ceramica populară românească cu toate adaptările aduse de viaţă şi de gusturile poporului. Pe lângă ceramica populară românească pe teritoriul Transilvaniei s-a dezvoltat  ceramica săsească şi cea maghiară – secuiască – care era asemănătoare cu cea românească. Un patrimoniu deosebit al Muzeului Etnografic „Anton Badea”  Reghin este alcătuit de obiectele de ceramică. Obiectele de ceramică care au aparţinut locuitorilor din jurul Reghinului – români, maghiari, saşi – cuprinde un număr de 1818 de piese şi sînt împărţite pe 7 colecţii: colecţia de blide, colecţia de cancee, colecţia de ulcioare, colecţia de căni şi ceşti, colecţia de oale şi colecţia de cahle, colecţia de ceramică neagră în suluri de la Deda.

Colecţia de blide (străchini) este cea mai numeroasă din colecţia de ceramică al Muzeului Etnografic „Anton Badea” Reghin însumând un număr de 829 de obiecte.

Colecţia de cancee, căni şi ceşti ca număr de obiecte  este a doua  în colecţia de ceramică, însumând un număr de 396 obiecte  – 251 cancee şi 145 căni şi ceşti.

Colecţia de cahle conţine 273 de obiecte. Formele lor sunt de regulă pătrate sau dreptunghiulare. Suprafeţele expuse vederii sunt ornamentate cu motive vegetale, florale, astrale, geometrice sau chiar zoomorfe.

clipboard02