în septembrie/octombrie la muzeu

Simboluri ale vieții, pâinea și grâul, erau consacrate religios și întâlnite la toate sărbătorile și evenimentele din viața omului.

Procesul de obținere a pâinii, de la semănarea grâului până la transformarea lui în făină, apoi în pâine, presupunea efort uman considerabil.

Pentru reușita lui, în mentalitatea tradițională, existau, pe lângă munca câmpului, o serie de credințe și manifestări pentru atragerea bunăvoinței forțelor capabile să contribuie la finalizarea eforturilor.

Prepararea pâinii și lucrările agricole tradiționale, cuprindeau, pe lângă munca obișnuită, gesturi și formule rituale menite să asigure rezultatul final. Întreaga muncă desfășurată în jurul obținerii pâinii era marcată astfel de reguli, norme și interdicții, începând cu cultivarea pământului și până la consumul acesteia.

Pâinea și colacul sunt prezente în aproape toate obiceiurile tradiționale ale poporului român.

Produs al unui efort susținut și îndelungat, al finalizării unui ciclu agrar, pâinea este considerată un aliment total.

Bucătaria unui popor nu apare din senin. Ea este o sumă. Ea adună și sintetizează întreaga civilizație a acelui popor. Totul este reflectat în gastronomie. Gastronomia studiază relația dintre cultură și mâncare. Se crede, cel mai adesea în mod eronat, că termenul gastronomie se referă exclusiv la arta de a găti, dar aceasta este doar o parte a disciplinei gastronomie, tot așa cum un bucătar nu este neapărat un gurmand sau un gurmet.

Activitatea unui gurmet include descoperirea, degustarea, experimentarea, cercetarea, întelegerea si comunicarea relaționată cu mâncarea. Comunicarea se face de obicei prin scris, dar nu numai. Gastronomia este, deci, o activitate interdisciplinară.

Îi invităm pe toți copilașii pofticioși și nerăbdători de a gusta și de a învăța din gastronomia locală, la atelierele noastre culinare, unde vom prepara: pâine, pălăneț, cozonaci, beigli etc, cu meșterii populari Marioara Popovici și Anna Farkaș.