{"id":19,"date":"2016-11-15T10:34:59","date_gmt":"2016-11-15T10:34:59","guid":{"rendered":"http:\/\/muzeulreghin.ro\/?page_id=19"},"modified":"2023-10-27T11:16:28","modified_gmt":"2023-10-27T09:16:28","slug":"istoric","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/","title":{"rendered":"Despre noi"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

<\/p>\n

Muzeul Etnografic \u201dAnton Badea\u201d este o institu\u021bie public\u0103 de cultur\u0103 care s-a impus prin promovarea patrimoniului cultural material \u0219i imaterial, a multiculturalit\u0103\u021bii \u0219i a valorilor identitare locale. <\/span><\/p>\n

 <\/span>Muzeul se \u00eenscrie, prin ac\u021biunile sale, rezervate publicului celui mai divers, \u00een cerin\u021bele europene, ale unui muzeu cu practici moderne, care s-a n\u0103scut din dorin\u021ba de a oferi prilejul cunoa\u0219terii aspectelor variate ale civiliza\u021biei poporului rom\u00e2n dintr-o zon\u0103 cu bogate tradi\u021bii \u0219i obiceiuri populare.<\/p>\n

Principiile de organizare ale Muzeului Etnografic \u201dAnton Badea\u201d Reghin au fost \u0219i sunt \u00een continuare complexe, mai ales din dorin\u021ba de a constitui un muzeu viu, modern, \u00een continu\u0103 evolu\u021bie, care s\u0103 reprezinte c\u00e2t mai fidel caracteristicile locuitorilor din Reghin \u0219i din \u00eemprejurimi, precum \u0219i multiculturalitatea locului.<\/p>\n

Diferen\u021bele dintre zonele etnografice \u00een ceea ce prive\u0219te evolu\u021bia tipologiei gospod\u0103riilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, specificul local influen\u021bat de condi\u021biile geografice \u0219i de tipul de a\u0219ezare, varietatea locuin\u021belor \u0219i anexelor, ocupa\u021biile tradi\u021bionale practicate, convie\u021buirea interetnic\u0103 – sunt doar o parte din factorii lua\u021bi \u00een considerare \u0219i analiza\u021bi \u00een vederea valorificarii patrimoniului, organiz\u0103rii expozi\u021biilor \u0219i programelor culturale \u0219i educa\u021bionale \u00een muzeu.<\/p>\n

Misiunea <\/b>Muzeului Etnografic \u201dAnton Badea\u201d <\/span> Reghin este de a cerceta, dezvolta,  <\/span>conserva \u0219i valorifica bunurile culturale, materiale \u015fi imateriale, cuprinse \u00een aria de reprezentare \u0219i de a oferi accesul publicului la informa\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een scopul educa\u021biei. Prin activitatea sa, muzeul contribuie la cunoa\u015fterea \u015fi promovarea m\u0103rturiilor materiale \u015fi spirituale ale existen\u0163ei \u015fi evolu\u0163iei comunit\u0103\u0163ii umane \u015fi mediului \u00eenconjur\u0103tor din zona  <\/span>etnografic\u0103 Valea Mure\u0219ului Superior, zona etnografic\u0103 Valea Gurghiului, subzona etnografic\u0103 Valea Beicii,  <\/span>subzona etnografic\u0103 Valea Lu\u021bului dar \u0219i o parte din C\u00e2mpia Transilvaniei, unde s-au p\u0103strat valoroase documente de cultur\u0103 material\u0103 \u0219i spiritual\u0103 \u0219i care, de altfel, reprezint\u0103 o m\u0103rturie a str\u0103daniei oamenilor de  <\/span>\u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a condi\u021biilor de munc\u0103 \u0219i de trai, de-a lungul timpului.  <\/span><\/p>\n

Tr\u0103s\u0103turile specifice ale zonelor \u0219i subzonelor etnografice ale jude\u021bului Mure\u0219 rezult\u0103 din elemente de cultur\u0103 autohtone \u00eembinate cu aportul diferitelor etnii: maghiar\u0103, german\u0103, romani, stabilite aici de-a lungul timpului \u0219i prin perpetuarea tradi\u021biilor legate de ocupa\u021bii, me\u0219te\u0219uguri, arhitectur\u0103 popular\u0103, port popular, credin\u021be \u0219i obiceiuri.<\/p>\n

Imaginea de ansamblu a sec\u021biei \u00een aer liber reflect\u0103 imaginea complex\u0103 a unui sat, imaginat ca o sintez\u0103, modelul satului mure\u0219ean. Al\u0103turi de gospod\u0103riile formate din case \u0219i anexe, \u00een vatra satului, ca centru polarizator al vie\u021bii comunit\u0103\u021bii, se reg\u0103se\u0219te \u0219i un l\u0103ca\u0219 de cult -biserica de lemn din Iara, reconstituit\u0103 \u00een muzeu \u00een 1998. Instala\u021biile tehnice \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u2013 moara de ap\u0103 din V\u0103tava, oloini\u021ba din Hodac, teascul de struguri din Bato\u0219, -completeaz\u0103 \u0219i \u00eentregesc imaginea satului din muzeu.<\/p>\n

\u00cen societ\u0103\u0163ile premoderne, importan\u0163a gospod\u0103riei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti \u015fi a \u0163\u0103ranului agricultor ca lucr\u0103tor al p\u0103m\u00e2ntului \u015fi cresc\u0103tor de animale era considerabil\u0103.  <\/span>Ocupa\u0163ia \u0163\u0103ranului, avea o importan\u021b\u0103 social\u0103, el fiind produc\u0103tor de bunuri \u015fi materii prime a c\u0103rui munc\u0103 deservea \u0219i altor clase sociale, care nu se ocupau direct cu agricultura si cre\u015fterea animalelor. Cu c\u00e2t surplusul de produse ob\u021binut \u00een gospod\u0103ria \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 este mai mare, cu at\u00e2t gospod\u0103ria era mai prosper\u0103 \u015fi mai bine utilat\u0103, gospod\u0103ria \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 reprezent\u00e2nd mult\u0103 vreme baza economic\u0103 a societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Gospod\u0103riile erau construite diferit, in func\u021bie de clim\u0103, relief, de ocupa\u021bie, dar \u0219i de starea social-economic\u0103 a locuitorilor. <\/span><\/p>\n

Casa, construit\u0103 la suprafa\u021ba solului, are particularit\u0103\u021bi diferite, de la o zon\u0103 la alta \u0219i prezint\u0103 influen\u021bele  <\/span>diferitelor culturi cu care rom\u00e2nii au intrat in contact de-a lungul istoriei.<\/p>\n

Arhitectura popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 era \u00een principal, o arhitectur\u0103 a lemnului, caracterizat\u0103  <\/span>prin creativitate, prin diversitatea solutiilor g\u0103site pentru diferite probleme, prin  <\/span>echilibrul construc\u021biilor.
<\/b>Materialele de construc\u021bie difereau \u0219i ele de la o regiune la alta: \u00een zon\u0103, se utiliza lemnul de brad, stejar, fag  <\/span>(p\u0103durile  <\/span>constituind principala surs\u0103 de materie prim\u0103), dar \u0219i piatra, p\u0103m\u00e2ntul b\u0103tut sau amestecat cu paie \u0219i pleava \u0219i mai t\u00e2rziu c\u0103r\u0103mida.
Specific\u0103 arhitecturii rom\u00e2ne\u0219ti tradi\u021bionale \u0219i \u00eent\u00e2lnit\u0103 la aproape toate tipurile de case, era prispa. Situat\u0103 la fa\u021bada casei, ea constituia un spatiu de ad\u0103post \u0219i de munc\u0103, cu un rol important \u00een estetica locuin\u021bei, ideal\u0103 pentru sculptur\u0103, fiind bogat ornamentat\u0103.  <\/span>Motivele decorative predominante erau cele geometrice si florale, mai rar zoomorfe si  <\/span>antropomorfe \u0219i numeroase simboluri legate de anumite credin\u021be.<\/p>\n

Prin semnifica\u021biile pe care le avea \u0219i prin func\u021biile pe care le \u00eendeplinea \u00een cadrul vie\u021bii cotidiene sociale \u0219i de familie casa era considerat\u0103 construc\u021bia cea mai important\u0103 din cadrul unei gospod\u0103rii. Casa, prima construc\u021bie care se ridica \u00eentr-o gospod\u0103rie, al\u0103turi de anexe,  <\/span>indica existen\u021ba unei familii.<\/p>\n

  <\/span>Locuin\u021ba tradi\u021bional\u0103 cu planul cel mai complex cuprindea camera de locuit, casa dinainte desp\u0103r\u021bite printr-o tind\u0103, c\u0103mara, podul \u0219i pivni\u021ba. Fiecare \u00eenc\u0103pere avea, de obicei, mai multe func\u021bii. Via\u021ba de familie se concentra, de regul\u0103, \u00een jurul \u00eenc\u0103perii \u00een care se afla focul, care d\u0103dea caldura, cu ajutorul c\u0103ruia se preparau alimentele \u0219i care asigura, \u00een func\u021bie de anotimp, c\u0103ldura \u0219i lumina.<\/p>\n

 <\/span>\u00cen str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu func\u021bia de ad\u0103post, dotarea interioarelor locuin\u021belor, era diferit\u0103 de la o zon\u0103 la alta, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u0219te sistemul de \u00eenc\u0103lzire, textilele de interior, elementele decorative, \u0219i s.a.m.d fiind legate de mediul natural \u00een care au ap\u0103rut \u0219i au evoluat,  <\/span>c\u00e2t \u0219i de practicarea unor ocupa\u021bii \u0219i de modul propriu de organizare a gospod\u0103riei \u0219i locuin\u021bei. Solu\u021biile adoptate pentru repartizarea spa\u021biilor, aranjarea diferitelor obiecte legate de desf\u0103\u0219urarea vie\u021bii gospod\u0103re\u0219ti, ilustreaz\u0103 modul specific de organizare al familiilor \u0219i \u00een acela\u0219i timp spiritul lor  <\/span>creativ.<\/p>\n

Camerele de locuit erau prev\u0103zute cu un mobilier adaptat func\u021biei lor. Interiorul se caracteriza prin patru puncte de greutate, repartizate simetric unele fa\u021b\u0103  <\/span>de altele: col\u021bul cu sistemul de \u00eenc\u0103lzit sau preparat hrana, col\u021bul cu pat, col\u021bul cu masa \u0219i  <\/span>lavi\u021bele, col\u021bul cu dulapul de vase. Centrul \u00eenc\u0103perii era liber,  <\/span>ca dovad\u0103 a unei atente economii de spa\u021biu.
            <\/span>La \u00eenceputul secolului al XIX-lea \u00een structura casei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti a fost inclus\u0103 odaia curat\u0103 (casa dinainte), \u00een care se p\u0103strau cele mai frumoase mobile \u0219i \u021bes\u0103turi. Folosit\u0103 ocazional, pentru oaspe\u021bi, avea un rol s\u0103rbatoresc evident prin faptul c\u0103 nu avea sistem de \u00eencalzire.
            <\/span>Tinda constituia camera de trecere, adapostind \u00een unele zone \u0219i cuptorul de p\u00e2ine sau vatra liber\u0103. Tinda reprezenta un spa\u021biu de depozitare a obiectelor de uz gospod\u0103resc, a unor provizii \u0219i mai rar, spa\u021biu de locuit.
           <\/span>C\u0103mara era dispus\u0103 \u00een spatele peretelui lateral al camerei de locuit, \u00eentrebuin\u021bat\u0103 la depozitarea uneltelor de munc\u0103,  <\/span>instrumentelor folosite la industria casnic\u0103 textil\u0103, dar \u0219i pentru unele provizii: l\u0103zile cu cereale, putinile cu branz\u0103,fructele,  <\/span>leguminoasele,  <\/span>mur\u0103turile.
          <\/span>Por\u021bile \u0219i gardul aveau rolul de a proteja t\u0103ranii de str\u0103ini \u0219i de r\u0103uf\u0103c\u0103tori dar \u0219i de duhurile malefice, de aceea purtau uneori diverse simboluri cu caracter protector. La construc\u021bia fiind folosite  <\/span>ca materiale de constructie, \u00een principal, nuielele \u0219i mai t\u00e2rziu piatra \u0219i c\u0103r\u0103mida.
          <\/span>Locuin\u021ba era un adapost \u00een fa\u021ba intemperiilor, a str\u0103inilor, care oferea protec\u021bie \u0219i fa\u021b\u0103 de fiin\u021bele nev\u0103zute care existau \u00een credin\u021bele \u021b\u0103ranilor. De aceea, stre\u0219inile, ferestrele, u\u0219ile,  <\/span>grinzile tavanului, zonele de contact cu exteriorul, erau prev\u0103zute, de regul\u0103, cu un decor cu caracter protector, supersti\u021bios.<\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

The foundations of the museum’s ethnographic collection were set in place by Anton Badea, the founder of the institution, starting with 64 items of popular costumes and household assets acquired […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"class_list":["post-19","page","type-page","status-publish","hentry"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/19","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/19\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7502,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/19\/revisions\/7502"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}