{"id":714,"date":"2018-01-31T13:14:30","date_gmt":"2018-01-31T11:14:30","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?page_id=714"},"modified":"2023-11-11T18:37:22","modified_gmt":"2023-11-11T16:37:22","slug":"drumul-painii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/drumul-painii\/","title":{"rendered":"The Path of the Bread"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

<\/p>

Expozi\u021bia \u201eDrumul p\u00e2inii\u201d dore\u0219te s\u0103 ofere o imagine de ansamblu, \u00een care sunt descrise faze \u0219i etape parcurse, puse \u00een leg\u0103tur\u0103 cauzal\u0103 cu g\u00e2ndirea magic\u0103 a \u021b\u0103ranului.
P\u00e2inea, situat\u0103 \u00eentre sacru \u0219i profan, aliment transformat culinar (prin intermediul focului) \u0219i cultural, prin interdic\u021biile rituale respectate cu stricte\u021be, este un simbol cu semnifica\u021bii multiple \u00een lumea satului.
Prin simbolurile pe care le avea, p\u00e2inea \u00eendeplinea o func\u021bie de comunicare, de transmitere a mesajelor \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii, \u00een cadrul obiceiurilor calendaristice sau a celor din ciclul vie\u021bii de familie. Simboluri ale vie\u021bii, painea \u0219i gr\u00e2ul, erau consacrate religios, fiind \u00eent\u00e2lnite la toate s\u0103rb\u0103torile \u0219i evenimentele din via\u021ba omului.
Pe l\u00e2ng\u0103 valoarea nutri\u021bional\u0103, p\u00e2inea era un obiect ritual, ea reprezenta un dar, o jertf\u0103 ce viza comunicarea cu divinit\u0103\u021bile protectoare. Folosit\u0103 \u00een ritualuri de separare, p\u00e2inea (colacul) era destinat\u0103 \u0219i comunic\u0103rii cu str\u0103mo\u0219ii, mijlocind medierea contactelor \u00eentre lumea de aici \u0219i cea de dincolo.
Prin simbolistica benefic\u0103 pe care o avea, de bucurie, rodnicie \u0219i puritate, p\u00e2inea cumula o energie pozitiv\u0103, pe care omul \u00eencerca s\u0103 o ob\u021bin\u0103.
Drumul gr\u00e2ului, p\u00e2n\u0103 la transformarea lui \u00een f\u0103in\u0103, apoi \u00een p\u00e2ine, presupunea un efort uman deosebit. Pentru reu\u0219ita lui, \u00een mentalitatea tradi\u021bional\u0103, se manifesta credin\u021ba \u00een atragerea bun\u0103voin\u021bei for\u021belor capabile s\u0103 ajute finalizarea eforturilor unui an de munc\u0103.
Prepararea p\u00e2inii \u0219i lucr\u0103rile agricole tradi\u021bionale, cuprindeau, pe l\u00e2ng\u0103 munca obi\u0219nuit\u0103, gesturi \u0219i formule rituale menite s\u0103 asigure rezultatul final. \u00centreaga munc\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een jurul ob\u021binerii p\u00e2inii era marcat\u0103 astfel de reguli, norme \u0219i interdic\u021bii, \u00eencep\u00e2nd cu cultivarea p\u0103m\u00e2ntului \u0219i p\u00e2n\u0103 la consumul acesteia.
Practicile legate de cultivarea \u0219i recoltarea gr\u00e2ului \u0219i de transformare a acestuia \u00een p\u00e2ine, conservate \u0219i transmise din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, au oferit un specific zonal \u0219i au asigurat apartenen\u021ba la un fond cultural specific. Experien\u021ba acumulat\u0103 s-a exprimat printr-o anumit\u0103 cunoa\u0219tere \u0219i \u00een\u021belegere, c\u0103 pentru a ob\u021bine o recolt\u0103 bun\u0103 este necesar\u0103 \u00eendeplinirea unor condi\u021bii privind calitatea solului, fertilizarea, rota\u021bia culturilor, clima, \u0219i cuno\u0219tin\u021be agricole necesare.
Expozi\u021bia prezint\u0103 principalele etape ale drumului p\u00e2inii cu subactivit\u0103\u021bile incluse – lucrul p\u0103m\u00e2ntului (cu aratul-sem\u0103nat, recoltatul-secerat, treieratul-v\u00e2nturat), m\u0103cinatul la moar\u0103, fr\u0103m\u00e2ntatul \u0219i coptul la cuptor.
Ciclul lucr\u0103rilor agricole, evolu\u00e2nd \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u0219i determinare cu succesiunea anotimpurilor, au organizat via\u021ba rural\u0103, stabilindu-i un ritm propriu. Cultivarea gr\u00e2ului, ap\u0103rut\u0103 \u00een neolitic, odat\u0103 cu agricultura \u0219i trecerea la via\u021ba sedentar\u0103, poate fi asociat\u0103 cu lupta repetitiv\u0103 a \u021b\u0103ranului cu natura, prin eforturile de a \u00eembuna for\u021bele protectoare, transpus\u0103 \u00een obiceiuri menite s\u0103 asigure finalizarea muncii \u0219i ob\u021binerea recoltei.
Oferta natural\u0103 a impus \u00een zon\u0103, o agricultura de subzistent\u0103 nu una de performan\u021b\u0103, datorit\u0103 caracteristicilor solului aluvionar mai putin fertil al bazinului superior al Mure\u0219ului, cu caracteristici silvestre, aride, improprii unei agriculturi performante.
P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului XX, agricultura se caracteriza mai mult prin continuitate dec\u00e2t prin evolu\u021bie, perfec\u021bion\u0103rile aduse metodelor \u0219i uneltelor de lucru av\u00e2nd o evolu\u021bie lent\u0103. Sunt expuse uneltele cu care \u021b\u0103ranii lucrau \u00een agricultur\u0103, la cultivarea p\u0103m\u00e2ntului, unelte care s-au perfec\u021bionat de-a lungul timpului \u2013 plugul, grapa, sape, plivitori, greble, \u00eembl\u0103cie, seceri, furci \u0219i instala\u021bii folosite la m\u0103cinarea \u0219i depozitarea semin\u021belor.
Etapele de lucru \u00eencepeau cu munca p\u0103m\u00e2ntului, aratul cu plugul \u0219i grapatul cu grapa \u0219i t\u0103v\u0103lugul, sem\u0103natul cu m\u00e2na, seceratul cu seceri din o\u021bel \u0219i coasa cu nuia, treieratul cu \u00eembl\u0103ciul \u0219i v\u00e2nturatul cu lope\u021bi de v\u00e2nturat. Pentru ob\u021binerea f\u0103inii, gr\u00e2ul era m\u0103cinat la moar\u0103. Ultima faz\u0103 \u00een ob\u021binerea p\u00e2inii, era fr\u0103m\u00e2ntatul aluatului \u0219i coptul la cuptor.
Responsabilitate principal\u0103 a sferei de activitate a femeii, prepararea p\u00e2inii ca \u0219i organizarea actului alimentar, cereau un comportament riguros impus de necesitatea ob\u021binerii unei st\u0103ri de puritate, asigurat\u0103 prin: schimbarea c\u0103m\u0103\u0219ii, sp\u0103larea pe m\u00e2ini, acoperirea capului.
Prin modelarea aluatului \u00een diferite forme \u0219i motive, p\u00e2inea reprezenta o form\u0103 de manifestare a artei populare. Preparatele din aluat (p\u00e2ine, colac), \u00een func\u021bie de destina\u021bie, erau utilizate \u00een alimenta\u021bia zilnic\u0103 sau \u00een alimenta\u021bia de s\u0103rb\u0103toare (la s\u0103rb\u0103torile de peste an, la evenimentele importante din via\u021ba de familie).
Fr\u0103m\u00e2ntatul aluatului avea \u0219i el o component\u0103 sacr\u0103, f\u0103cutul p\u00e2inii fiind un prag preg\u0103titor al s\u0103rb\u0103torii. Acesta \u00eencepea cu cernutul f\u0103inii \u0219i se realiza dup\u0103 reguli stricte: apa folosit\u0103 trebuia s\u0103 fie de izvor, ne\u00eenceput\u0103, utilizarea fermen\u021bilor naturali \u0219i dozajul s\u0103rii, elemente cu propriet\u0103\u021bi pozitive, aveau menirea de a da via\u021b\u0103 p\u00e2inii \u0219i de a-i cre\u0219te puterile magice.
O serie de credin\u021be erau legate \u0219i de arderea cuptorului \u0219i de scoaterea p\u00e2inii, care aveau rolul de a m\u0103ri eficacitatea procesului de finalizare a p\u00e2inii.
O tehnic\u0103 ritual\u0103 consta \u00een \u00eendeplinirea unor procedee: stropirea cuptorului cu ap\u0103 sfin\u021bit\u0103, aprinderea focului cu creanga de armiden, rostirea unor formule magice, erau c\u00e2teva dintre tehnicile menite s\u0103 contribuie la reu\u0219ita procesului final, al ob\u021binerii p\u00e2inii.
Pe l\u00e2ng\u0103 p\u00e2ine, se preparau \u0219i anumite aluaturi care erau nelipsite din recuzita ceremonial\u0103 a unor obiceiuri de nunt\u0103 sau de \u00eenmorm\u00e2ntare \u2013 colac, col\u0103cei etc.<\/p>

BIBLIOGRAFIE<\/p>

V\u0103duva O., Pa\u0219i spre sacru, Bucure\u0219ti, Ed. Enciclopedic\u0103, 1996
Lapte\u0219 M., Anotimpuri magico-religioase, Deva, Ed. Corvin, 2011<\/em>
<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

The food act has always played an essential role, by its (physiological) implications in everyday life and spiritual value, by the symbols, social rules and behavioral norms it contained. The […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"class_list":["post-714","page","type-page","status-publish","hentry"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t