{"id":720,"date":"2018-01-31T13:15:55","date_gmt":"2018-01-31T11:15:55","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?page_id=720"},"modified":"2023-10-27T08:46:08","modified_gmt":"2023-10-27T06:46:08","slug":"ocupatii-arhaice-in-spatiul-etnocultural-muresean","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/ocupatii-arhaice-in-spatiul-etnocultural-muresean\/","title":{"rendered":"Archaic occupations in Mures ethnocultural space"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

<\/p>

Ocupa\u021biile arhaice au fost primele ocupa\u021bii ale omului \u0219i au reprezentat principalele modalit\u0103\u021bi de ob\u021binere a hranei \u0219i asigurare a existen\u021bei, \u00eentr-o lung\u0103 perioad\u0103 de timp. \u00cen societatea tradi\u021bional\u0103 ele au reprezentat \u00eendeletniciri secundare, al\u0103turi de ocupa\u021biile principale, agricultura \u0219i cre\u0219terea animalelor.<\/p>

PESCUITUL<\/strong><\/p>

Pescuitul tradi\u0163ional s-a practicat, ini\u021bial cu m\u00e2na, apoi cu ostia, uneltele \u0219i metodele de pescuit din aceast\u0103 zon\u0103 fiind impuse de anotimp, de ad\u00e2ncimea \u0219i debitul apelor. Uneltele folosite s-au diversificat treptat: v\u00e2r\u0219a, co\u0219ul, leasa – realizate din nuiele \u0219i sacul, mreaja, prostovolul – din plase textile.
Principala surs\u0103 de pe\u0219te \u00een zon\u0103 a reprezentat-o apa Mure\u0219ului, cu afluen\u021bii – Topli\u021ba, C\u0103limani, Ilva Mare, S\u0103lard, Iod, Bistri\u021ba, Gurghiu, precum \u0219i lacurile din c\u00e2mpie -F\u0103r\u0103g\u0103u, Zau de C\u00e2mpie, C\u0103tina.
Pescuitul cu co\u0219uri, v\u00e2r\u0219e, sau lease, reprezentat \u00een expozi\u021bie, avea acela\u0219i procedeu \u0219i presupunea deplasarea pescarului dinspre amonte \u00een aval \u0219i lovirea apei cu o nuia \u0219i a pietrelor cu o pr\u0103jin\u0103 prev\u0103zut\u0103 cu c\u00e2rlig.
Pescuitul cu v\u00e2r\u0219a, a fost cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 tehnic\u0103 de pescuit \u00een zon\u0103. V\u00e2r\u0219a, de form\u0103 conic\u0103, cu gur\u0103 deschis\u0103 \u00een semicerc \u0219i baza dreapt\u0103 pentru o fixare bun\u0103, era a\u015fezat\u0103 \u00een sens invers curentului de ap\u0103, pentru a favoriza intrarea pe\u015ftelui \u00een interior \u0219i a-i bloca ie\u015firea. Stabilitatea v\u00e2r\u0219ei \u00eempotriva curentului era asigurat\u0103 prin pietre de r\u00e2u cl\u0103dite \u00een interior \u0219i prin ancorarea cu sfoar\u0103 de copaci.
Expozi\u021bia valorific\u0103 patrimoniul de piese existent \u00een inventarul muzeului, fiind expuse co\u0219ul de pescuit, confec\u021bionat din nuiele \u00eempletite din r\u0103chit\u0103, v\u00e2r\u0219a, leasa.
Ap\u0103rute mai t\u00e2rziu, plasele erau confec\u021bionate din fire de c\u00e2nep\u0103 r\u0103sucite, utilizate \u00een special, \u00een ape ad\u00e2nci. Sacul, plas\u0103 prev\u0103zut\u0103 cu deschiz\u0103tur\u0103, se prindea \u0219i \u00eentindea pe o nuia \u00eendoit\u0103 \u00een form\u0103 de arc cu coard\u0103 \u0219i fr\u00e2nghie, legate la capetele cercului. Mreaja \u2013 prostovolul, plas\u0103 circular\u0103, prev\u0103zut\u0103 pe margini cu greut\u0103\u0163i de metal, era aruncat\u0103 \u00een ap\u0103 printr-o tehnic\u0103 special\u0103, pentru a cuprinde suprafe\u0163e mari, cu diametru de c\u00e2\u021biva metri.
Pescuitul s-a practicat, cu prec\u0103dere, vara, prim\u0103vara \u015fi toamna, \u00een afara sezonului rece, iarna fiind \u00eengreunat de necesitatea spargerii ghe\u021bii.<\/p>

CULESUL DIN NATUR\u0102<\/strong><\/p>

Culegerea fructelor de p\u0103dure a repre\u00adzentat, \u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat, o surs\u0103 de hran\u0103 important\u0103. Revolu\u0163ia neolitic\u0103 \u00eens\u0103, respectiv descoperirea agriculturii \u0219i domesticirea animalelor, au limitat rolul culesului din natur\u0103 ca surs\u0103 de hran\u0103, acesta devenind o surs\u0103 complementar\u0103.
Printre ocupa\u0163iile secundare specifice zonei, care au presupus valorificarea ofertei naturale, culesul din natur\u0103 s-a practicat constant, acoperind cerin\u021be at\u00e2t din sfera nutri\u021biei, c\u00e2t \u0219i a medicinii populare \u0219i a chimiei organice (ob\u021binerea coloran\u0163ilor naturali folosi\u0163i la textile).
Culesul se realiza \u00een recipiente, co\u015furi, cu m\u00e2na sau cu un pieptene special, \u00een cazul afinelor. Fructele s\u0103lbatice comestibile (fragii de c\u00e2mp \u0219i de p\u0103dure, zmeura, murele, afinele, coac\u0103zele \u0219i agri\u0219ele, fructele de p\u0103ducel \u0219i porumbar) erau culese at\u00e2t \u00een zonele joase c\u00e2t \u0219i \u00een cele muntoase, unde natura era mai generoas\u0103, suplinind lipsa plantelor cultivate.
Din flora spontan\u0103 era ob\u0163inut\u0103 materia prim\u0103 pentru vopsitul \u0163es\u0103turilor de c\u00e2nep\u0103, in, l\u00e2n\u0103, a pieilor etc. Astfel, pentru ob\u0163inerea culorii negre se foloseau: coaja de arin, coaja de nuc\u0103 coapt\u0103, nucile de stejar, pentru culoarea ro\u015fie \u2013 roiba, pentru galben erau folosite cojile de m\u0103r p\u0103dure\u0163 sau de ceap\u0103, pentru brun, frunzele de nuc, pentru albastru, coaja de arin.
Recoltarea plantelor urma un set de reguli bine stabilit care aveau scopul de a p\u0103stra calit\u0103\u021bile plantelor, \u00een perioada \u00een care aveau efectul maxim, plantele utilizate ca \u0219i coloran\u021bi vegetali fiind uscate \u0219i p\u0103strate \u00een locuri ferite de noxe. Scoar\u021bele \u0219i r\u0103d\u0103cinile se adunau prim\u0103vara \u0219i toamna, iar p\u0103r\u021bile aeriene \u2013 tulpini florifere, ramuri, frunze, flori, fructe \u2013 se culegeau la maturitatea plantei.
Plantele preferate, pentru dezvoltarea timpurie \u0219i pentru aportul de vitamine pe care \u00eel aduceau prin compensarea valorii nutritive sc\u0103zute a resurselor alimentare, din perioada \u00een care nu era maturizat\u0103 recolta erau: urzica, loboda, s\u0103l\u0103\u021bica, m\u0103cri\u0219ul, \u0219tevia, precum \u0219i plantele consumate crude. Prim\u0103vara \u0219i toamna se culegeau, cu prec\u0103dere, ciupercile.
Dezvoltarea culturilor, a dus la restr\u00e2ngerea suprafe\u021belor cu plante s\u0103lbatice folosite \u00een alimenta\u021bie, f\u0103r\u0103 a \u00eenceta culesul, p\u0103str\u00e2ndu-se ca aport de hran\u0103 suplimentar.<\/p>

ALBIN\u0102RITUL<\/strong><\/p>

Ca ocupa\u021bie tradi\u0163ional\u0103 secundar\u0103, albin\u0103ritul s-a practicat o lung\u0103 perioad\u0103, datorit\u0103 climei moderate, resurselor naturale ale zonei, respectiv florei diverse \u015fi bine reprezentate, \u00een zona V\u0103ii Mure\u0219ului Superior prin speciile melifere: salc\u00e2mul, teiul, murul, m\u0103ce\u015ful, p\u0103ducelul, pomii fructiferi, ierburile f\u00e2ne\u0163elor. De asemenea, p\u0103durile, teritoriile predilecte ale albinelor s\u0103lbatice, au favorizat dezvoltarea albin\u0103ritului \u00een zon\u0103.
Albin\u0103ritul a ap\u0103rut prin explorarea stupilor s\u0103lbatici, din scorburile copacilor – v\u00e2n\u0103toarea de albine sau b\u0103rcuitul, prin tehnici diverse. Odat\u0103 depistat, stupul s\u0103lbatic era valorificat \u00een diverse feluri.
O tehnic\u0103 consta \u00een afumarea cu pucioas\u0103 \u0219i folosirea unei co\u0219ni\u021be confec\u021bionat\u0103 de stupar, cu miere \u0219i ment\u0103 pentru a le captura. B\u0103rcuitul prin uciderea stupilor s\u0103lbatici \u015fi recuperarea fagurilor, o tehnic\u0103 frecvent\u0103, se realiza de obicei toamna, prin introducerea \u00een bort\u0103 a unei c\u00e2rpe aprinse, \u00eembibat\u0103 cu sulf, urmat\u0103 de \u00eenchiderea urdini\u015fului.
Expozi\u021bia prezint\u0103 uneltele folosite, existente \u00een patrimoniul muzeului: cornul de b\u0103rcuit, fagurele, lada pentru transportul albinelor, co\u0219ni\u021bele confec\u021bionate din bu\u0219teni sec\u021biona\u021bi \u0219i scobi\u021bi \u0219i din nuiele \u00eempletite, lipite cu lut.
Evolu\u021bia stupilor a cuprins c\u00e2teva etape – stupii primitivi din butuci, scobi\u021bi \u0219i acoperi\u021bi, prev\u0103zu\u021bi cu urdini\u0219, au fost \u00eenlocui\u021bi cu cei conici, din \u00eempletituri de nuiele lipite cu p\u0103m\u00e2nt, apoi, au ap\u0103rut co\u0219nitele dreptunghiulare, simple, din sc\u00e2nduri, \u0219i, ulterior, s-au r\u0103sp\u00e2ndit stupii din sc\u00e2nduri cu rame, care au \u00eenlocuit tipurile tradi\u021bionale.
\u00cen sezonul cald, stupii erau ad\u0103posti\u021bi \u00een gospod\u0103rii, sub stre\u0219ini, iar \u00een sezonul rece, \u00een spa\u021bii \u00eenchise sau acoperi\u021bi. Se scoteau prim\u0103vara, \u00een func\u021bie de vreme, la Mucenici, iar c\u00e2nd se desprim\u0103v\u0103ra t\u00e2rziu, la Bunavestire.
Mierea se ob\u021binea prin stoarcerea fagurilor cu ajutorul uneltelor casnice, dintre care s-au dezvoltat teascurile, asem\u0103n\u0103toare cu cele pentru storsul uleiului.
Ceara r\u0103mas\u0103 din faguri era multifunc\u021bional\u0103, fiind utilizat\u0103 cu diferite scopuri: la prepararea vo\u0219tinei cu care se ungea l\u00e2na de oaie \u00eenainte de a fi \u0163esut\u0103, \u00een farmacia popular\u0103, \u00een ceremonialul religios, dar a reprezentat \u0219i un furnizor de lumin\u0103 preferat, p\u00e2n\u0103 la descoperirea mijloacelor de iluminat moderne.
Declinul ocupa\u021biei a \u00eenceput odat\u0103 cu restr\u00e2ngerea f\u00e2ne\u021belor \u0219i p\u0103\u0219unilor, cu descoperirea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea mijloacelor moderne de iluminat \u0219i \u00eenlocuirea treptat\u0103 a mierii cu zah\u0103rul \u00een alimenta\u021bie.<\/p>

V\u00c2N\u0102TOAREA<\/strong><\/p>

V\u00e2n\u0103toarea \u015fi pescuitul au reprezentat, din cele mai vechi timpuri, mijloace importante de c\u00e2\u015ftigare a resurselor existen\u021biale. \u00cen timp \u00eens\u0103, odat\u0103 cu domesticirea animalelor, \u00een neolitic, ele au r\u0103mas alternative, devenind ocupa\u0163ii secundare.
V\u00e2n\u0103toarea a avut un dublu scop, prin care se ob\u021binea carne \u0219i bl\u0103nuri, iar pe de alt\u0103 parte, asigura ap\u0103rarea culturilor \u0219i animalelor domestice de cele s\u0103lbatice distrug\u0103toare. Al\u0103turi de speciile d\u0103un\u0103toare, erau v\u00e2nate speciile valoroase pentru carne: cerbul, c\u0103prioara, iepurele, sau apreciate pentru blana lor: vulpea, vidra, ursul.
V\u00e2n\u0103toarea, dar mai ales braconajul, s-au practicat de c\u0103tre \u0163\u0103rani, \u00een perioada evului mediu, fiind folosite armele \u0219i capcanele. V\u00e2n\u0103toarea s-a men\u021binut ca ocupa\u021bie secundar\u0103, practicat\u0103 exclusiv de b\u0103rba\u021bi \u00een timpul iernii, compens\u00e2nd restr\u00e2ngerea altor activit\u0103\u021bi. S-a dezvoltat mai ales prin cre\u0219terea comer\u021bului cu bl\u0103nuri, importan\u021ba v\u00e2natului cresc\u00e2nd odat\u0103 cu cre\u0219terea cerin\u021belor pentru haine.
Uneltele tradi\u021bionale de v\u00e2n\u0103toare erau confec\u021bionate de \u021b\u0103rani, \u00een cadrul gospod\u0103riei. Cea mai simpl\u0103 capcan\u0103 utilizat\u0103 era la\u0163ul sau bal\u0163ul de s\u00e2rm\u0103 sau sfoar\u0103, fiind a\u015fezat \u00een pozi\u0163ii strategice, \u00een zonele de acces \u00een gospod\u0103rii \u0219i \u00een zonele cu animale s\u0103lbatice. La\u0163urile erau prev\u0103zute cu contragreut\u0103\u0163i fixate de copaci, pentru stabilitate.
\u00cen muzeu, sunt expuse capcane pentru animale mari \u0219i mici. Mecanismul presupunea declan\u0219area piedicii prin atingerea f\u0103lcilor \u0219i capturarea animalului
Cursele metalice erau realizate, \u00een special, de fierarii satului, la dimensiuni diferite \u0219i \u00een func\u021bie de animalul urm\u0103rit, erau prev\u0103zute cu o baz\u0103 metalic\u0103, rotund\u0103, prev\u0103zut\u0103 cu dou\u0103 f\u0103lci semicirculare, cu din\u0163i, mobilizate de un arc de o\u0163el.
Armele de v\u00e2n\u0103toare au ap\u0103rut \u0219i s-au perfec\u021bionat \u00een timp, fiind inaccesibile mult\u0103 vreme v\u00e2n\u0103torilor \u021b\u0103rani, care foloseau arme tradi\u021bionale \u2013arcul cu suli\u021ba \u0219i spada. Expozi\u021bia prezint\u0103 o arm\u0103 de v\u00e2n\u0103toare, aflat\u0103 \u00een patrimoniul institu\u021biei, dat\u00e2nd din jurul primului r\u0103zboi mondial.
V\u00e2natul f\u0103r\u0103 restric\u021bii, p\u00e2n\u0103 la primele decrete care reglementau v\u00e2natul \u00een Transilvania (1854), \u00een Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 (1891), a condus la sc\u0103derea p\u00e2n\u0103 la dispari\u021bie a unor specii valoroase, ca rezultat al \u00eenmul\u021birii v\u00e2n\u0103torilor \u00een paralel cu restr\u00e2ngerea p\u0103durilor \u0219i extinderea terenurilor arabile.<\/p>

ROT\u0102RITUL<\/strong><\/p>

De-a lungul timpului, cel mai important produs al rotarilor a fost carul \/ tr\u0103sura, destinate transportului de bunuri. Oamenii, \u00een expresiile folosite despre mijloacele de transport, f\u0103ceau o diferen\u021biere \u00eentre carul tras de boi sau vite \u0219i tr\u0103sur\u0103, care, de regul\u0103, era tras\u0103 de cai.
Asemenea fierarului, me\u0219terul rotar, prin activit\u0103\u021bile \u0219i produsele sale,\u00a0 deservea necesit\u0103\u021bile fermierilor \u0219i ale \u021b\u0103ranilor. La comand\u0103, confec\u021biona care, roabe, pe care le \u0219i repara dac\u0103 acestea se defectau.
Me\u0219terul rotar, \u00een timpul activit\u0103\u021bii, se confrunta cu mai multe dificult\u0103\u021bi. Una dintre acestea era faptul c\u0103 trebuia s\u0103 a\u0219tepte cca. 2-3 ani pentru uscarea materialului lemnos folosit la confec\u021bionarea \u0219i\u00a0 asamblarea carului. O alt\u0103 problem\u0103 semnificativ\u0103 a me\u0219te\u0219ugului\u00a0 era reprezentat\u0103 de marii gospodari, care efectuau pl\u0103\u021bile pentru produsele cump\u0103rate doar o dat\u0103 pe an \u2013 dup\u0103 seceri\u0219 sau treierat, sau la sf\u00e2r\u0219itul anului calendaristic. \u00cen acest fel, investi\u021bia me\u0219terului rotar \u2013 banii –\u00a0 erau bloca\u021bi \u00een materialul brut, \u00een produsul finit \u0219i \u00een efortul\/munca depus\u0103.
Uneltele folosite \u00een atelierele de rot\u0103rit erau: toporul, burghiul, dalta, ciocanul, fier\u0103str\u0103ul, rindeaua, strungul, scaunul pentru ro\u021bi, polizorul etc. O parte din unelte au fost mo\u0219tenite de c\u0103tre me\u0219teri, altele erau cump\u0103rate de la me\u0219terii retra\u0219i din activitate, din pie\u021bele de vechituri sau din atelierele de fier\u0103rit.
La sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX, func\u021bionau ateliere de rot\u0103rit la periferiile localit\u0103\u021bilor, de-a lungul drumurilor aglomerate \u0219i dens circulate. Componentele de metal ale carelor erau confec\u021bionate \u00een atelierele de fier\u0103rie. Datorit\u0103 acestui fapt, \u00eentre cele dou\u0103 me\u0219te\u0219uguri se realizase o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 de colaborare, care \u021binea chiar \u0219i zeci de ani.
Rotarii \u00ee\u0219i achizi\u021bionau materia prim\u0103 \u2013 lemnul –\u00a0 necesar\u0103 confec\u021bion\u0103rii carului sau a tr\u0103surii de la ocoalele silvice pe raza c\u0103rora \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219urau activitatea, de la \u021b\u0103rani care dispuneau de p\u0103duri, iar \u00eencep\u00e2nd din anii ’20, de la comercian\u021bi care se ocupau de v\u00e2nzarea de material lemnos (bu\u0219teni).
Lemnul folosit la realizarea mijlocului de transport era uscat mai mul\u021bi ani la r\u00e2nd. \u00cen procesul de uscare, scoar\u021ba lemnului era \u00eencrestat\u0103 cu toporul pentru ca aceasta s\u0103 fie c\u00e2t mai rapid\u0103 \u0219i mai bun\u0103, dup\u0103 care bu\u0219teanul era despicat \u00een locurile indicate de c\u0103tre me\u0219ter. Componentele de baz\u0103 ale ro\u021bii \u0219i a carului \u2013 butuc, spi\u021be, obad\u0103 \u2013 erau realizate din frasin, stejar, ulm, iar mai t\u00e2rziu \u0219i din salc\u00e2m, deoarece acesta din urm\u0103 avea o textur\u0103 dur\u0103, dar \u00een acela\u0219i timp era \u0219i foarte flexibil \u0219i mai u\u0219or de procurat.
Procesul de confec\u021bionare a unui car cuprindea mai multe etape. Prima dintre acestea era reprezentat\u0103 de confec\u021bionarea ro\u021bii. Cel mai potrivit material pentru realizarea butucului ro\u021bii era considerat ulmul, dar acesta putea fi realizat \u0219i din frasin, stejar sau chiar salc\u00e2m. \u00cen func\u021bie de tipul carului, lungimea butucului varia \u00eentre 35-43 cm. Forma cilindric\u0103\u00a0 era f\u0103cut\u0103 la strung, ac\u021bionat cu piciorul, sau volant\u0103 ac\u021bionat\u0103 manual. Dup\u0103 realizarea butucului pe acesta erau trasate loca\u021biile spi\u021belor, ulterior scobite (g\u0103urite). Spi\u021bele erau f\u0103cute din lemn de salc\u00e2m despicat pe fibr\u0103, prelucrat dup\u0103 \u0219abloane.
Ro\u021bile erau realizate p\u00e2n\u0103 \u00een 10 spi\u021be \u2013 ro\u021bile din fa\u021b\u0103 \u2013, respectiv\u00a0 p\u00e2n\u0103 \u00een 12 spi\u021be \u2013 ro\u021bile din spate. \u00cenainte de asamblarea\/montarea spi\u021belor \u00een butuc, pe acesta se ata\u0219au inelele metalice care \u00eempiedicau cr\u0103parea acestuia. \u00cen multe ateliere butucul era fiert mai multe ore la r\u00e2nd\u00a0 \u00eenainte de montarea spi\u021belor. Conform me\u0219terilor, \u00een acest fel spi\u021bele puteau fi ata\u0219ate mult mai u\u0219or, iar dup\u0103 r\u0103cire \u0219i uscare acestea r\u0103m\u00e2neau mai bine prinse \u00een loca\u0219urile lor.
Rotarii din secuime a\u0219ezau materialul lemnos preg\u0103tit pentru asamblare \u00een cuptoare \u00eencinse sau \u00eel op\u0103reau, iar ulterior \u00eel acopereau cu b\u0103legar pentru a preveni cr\u0103parea acestuia.
Urm\u0103toarea faz\u0103 de lucru era asamblarea obezilor. Cele 6 buc\u0103\u021bi de obad\u0103 (talpa) erau b\u0103tute cu ciocanul pe spi\u021be, peste care ulterior se tr\u0103gea raful de metal.
Ultima faz\u0103 a procesului de realizare a ro\u021bii era g\u0103urirea butucului. Aceasta era efectuat\u0103 cu un sfleder mare de c\u0103tre 3 persoane \u2013 una dintre acestea se a\u0219eza pe m\u00e2nerul sflederului iar celelalte dou\u0103 \u00eel \u00eenv\u00e2rteau.
Dup\u0103 confec\u021bionarea ro\u021bilor, urma realizarea laturilor, a pun\u021bii fa\u021b\u0103 \u0219i spate, a celor 4 buc\u0103\u021bi de leuc\u0103 \u0219i a rudei carului.
Componentele finisate \u0219i preg\u0103tite pentru asamblare\u00a0 erau l\u0103sate \u00eenc\u0103 dou\u0103 luni la uscat. Mo\u0219ierii \u0219i \u021b\u0103ranii mai \u00eenst\u0103ri\u021bi le l\u0103sau \u00een pod chiar \u0219i 1-2 ani, iar dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 duceau piesele la me\u0219terul fierar care monta \u00eent\u0103riturile de metal pe car. Piesele astfel preg\u0103tite rezistau mai mult \u00een timp.
\u00cen evolu\u021bia istoric\u0103 a carului, \u00eenlocuirea axului de lemn cu cel din metal \u2013 fier, a reprezentat un pas important.
La \u00eenceputul sec. XX au ap\u0103rut carele\/tr\u0103surile dotate cu arc. \u00cen aceste condi\u021bii, agricultorii au \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 tot mai mult aceste tipuri de c\u0103ru\u021be, deoarece facilitau mult mai bine transportul m\u0103rfurilor \u2013 legume, fructe, produse lactate \u2013 la pia\u021b\u0103.
\u00cen anii ’30-’40, dup\u0103 ce transportul m\u0103rfurilor treptat s-a mecanizat, interesul popula\u021biei fa\u021b\u0103 de c\u0103ru\u021be \u0219i tr\u0103suri a sc\u0103zut, iar me\u0219terii de odinioar\u0103 au fost nevoi\u021bi s\u0103 se reorienteze din punct de vedere profesional \u0219i s\u0103 se angajeze \u00een diferite cooperative de produc\u021bie.<\/p>

BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>

Butura V., Etnografia Poporului Rom\u00e2n, Cluj-Napoca 1978, Ed. Dacia<\/em><\/p>

<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Archaic occupations were the first occupations of man and represented the main ways of obtaining food and ensuring his existence over a long period of time. In traditional society they […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"class_list":["post-720","page","type-page","status-publish","hentry"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t