{"id":1189,"date":"2020-10-30T08:29:25","date_gmt":"2020-10-30T06:29:25","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1189"},"modified":"2020-10-30T08:29:26","modified_gmt":"2020-10-30T06:29:26","slug":"torsul-lanii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/torsul-lanii\/","title":{"rendered":"Torsul l\u00e2nii"},"content":{"rendered":"\n
\n
\"\"<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Torsul este o \u00eendeletnicire fireasc\u0103 a femeilor din mediul rural, pe care o \u00eendeplineau bunicile \u0219i str\u0103bunicile noastre, \u00eens\u0103 cu trecerea timpului aceasta s-a pierdut, doar \u00een unele zone ale \u021b\u0103rii se mai practic\u0103. Torsul este o art\u0103 \u0219i un rezultat al practic\u0103rii me\u0219te\u0219ugurilor casnice \u0219i ritualice, \u00eenglob\u00e2ndu-se \u00een arta popular\u0103. Me\u0219te\u0219ugurile casnice \u00eencep cu prelucrarea materiilor prime pentru confec\u021bionarea hainelor, prelucrarea c\u00e2nepii, inului \u0219i l\u00e2nii, finalizate cu torsul, \u021besutul \u0219i cusutul.<\/div>\n
Fusul de m\u00e2n\u0103 este unul dintre cele mai vechi obiecte folosite pentru r\u0103sucirea firului de l\u00e2n\u0103, m\u0103tase sau bumbac, foarte des utilizat \u00een gospod\u0103riile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Necesitatea de a pune fibrele \u00eentr-un element continuu, s-a concretizat prin toarcere. Torsul este procesul prin care fibrele, distribuite pe lungimea lor, se trag continuu dintr-un m\u0103nunchi, suprapuse par\u021bial sau total \u0219i se r\u0103sucesc pentru a forma firul. Pentru a toarce sunt necesare dou\u0103 instrumente, folosite \u00een sus\u021binerea fibrelor \u0219i la r\u0103sucirea \u0219i bobinarea firului tors.<\/div>\n
Furca este un b\u0103\u021b \u00een jurul c\u0103reia se pozi\u021biona m\u0103nunchiul de fibre preg\u0103tite pentru toarcere, facilit\u00e2nd \u00eentreaga opera\u021biune prin eliberarea m\u00e2inii care \u021binea m\u0103nunchiul. Furcile erau de diferite dimensiuni \u0219i forme, furci simple \u0219i furci sculptate. Metoda cea mai simpl\u0103 \u0219i cu siguran\u021b\u0103 cea mai veche de a forma firul, este de a r\u0103suci m\u0103nunchiul fibrelor \u00eentre palme, sau \u00eentre una din palme \u0219i un alt suport. Toc\u0103lia, instrument f\u0103cut dintr-o creang\u0103 de copac, cu o ramur\u0103 perpendicular\u0103 pe mijloc, s-a folosit \u00een Transilvania p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul sec al XX-lea, fiind preluat ulterior de c\u0103tre ciobani \u0219i folosit la r\u0103sucirea sforilor \u0219i a\u021belor. Druga sau r\u0103suca, o alt\u0103 unealt\u0103 cu o considerabil\u0103 vechime, a urmat toc\u0103liei \u0219i s-a folosit la toarcerea firelor trase din m\u0103nunchi sau din caierul a\u0219ezat pe furc\u0103. Roata de tors a fost introdus\u0103 destul de t\u00e2rziu iar \u00een industria casnic\u0103 transilv\u0103nean\u0103 nu a avut prioritate \u00eenaintea instrumentelor tradi\u021bionale. Direc\u021bia \u0219i unghiul de r\u0103sucire, sunt \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu tipul de fibr\u0103 \u0219i destina\u021bia firului. R\u0103sucirea firului prin toarcere se poate face \u00een dou\u0103 direc\u021bii, S \u0219i Z, adic\u0103 toarcere \u00eendrugat\u0103 \u0219i toarcere r\u0103sucit\u0103.<\/div>\n
R\u0103sucit se torceau fibrele de l\u00e2n\u0103 lungi, \u00een fire intens torsionate, folosindu-se ca b\u0103t\u0103tur\u0103 la \u021besutul p\u0103retarelor, a lepedeelor, a catrin\u021belor, a br\u00e2urilor. Firul este sub\u021bire, cu diametru egal \u0219i rezistent. R\u0103sucirea firelor \u00een direc\u021bia acelor ceasornicului se execut\u0103 prin \u00eempingerea degetului mare \u0219i preluarea cu ar\u0103t\u0103torul, \u00een timp ce fusul este \u021binut \u00eentre degetul mijlociu \u0219i inelar.<\/div>\n
\u00cendrugat, se torceau firele de l\u00e2n\u0103 scurte \u00een fire pu\u021bin r\u0103sucite, destinate \u00een special b\u0103t\u0103turii \u0219i cro\u0219etatului. Pozi\u021bia fusului este aproape orizontal\u0103, orientat cu v\u00e2rful de jos spre exterior. Toarcerea firului se face prin continua mi\u0219care a fusului \u00een direc\u021bie contrar\u0103 mi\u0219c\u0103rii acelor ceasornicului, executat\u0103 prin \u00eempingerea fusului cu degetul mic \u0219i preluarea cu celelalte patru degete.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n
\n
Bibliografie: Florica Zaharia, Textile tradi\u021bionale din Transilvania<\/div>\n
Fotografii din Arhiva Muzeului Etnografic \u201dAnton Badea\u201d Reghin<\/div>\n<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Galerie foto<\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 Torsul este o \u00eendeletnicire fireasc\u0103 a femeilor din mediul rural, pe care o \u00eendeplineau bunicile \u0219i str\u0103bunicile noastre, \u00eens\u0103 cu trecerea timpului aceasta s-a pierdut, doar \u00een unele zone […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1189","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t