{"id":1198,"date":"2020-11-18T09:29:20","date_gmt":"2020-11-18T07:29:20","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1198"},"modified":"2020-11-18T09:29:20","modified_gmt":"2020-11-18T07:29:20","slug":"albinaritul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/albinaritul\/","title":{"rendered":"Albin\u0103ritul"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q\">\n<div dir=\"auto\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1199\" src=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/124015120_3598178363571988_3063851991304809620_o-300x199.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"199\" srcset=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/124015120_3598178363571988_3063851991304809620_o-300x199.jpg 300w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/124015120_3598178363571988_3063851991304809620_o-1024x679.jpg 1024w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/124015120_3598178363571988_3063851991304809620_o-768x509.jpg 768w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/124015120_3598178363571988_3063851991304809620_o-1536x1019.jpg 1536w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/124015120_3598178363571988_3063851991304809620_o-150x99.jpg 150w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/124015120_3598178363571988_3063851991304809620_o.jpg 1930w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/div>\n<div dir=\"auto\">\u00a0<\/div>\n<div dir=\"auto\">Conform mitologiei rom\u00e2ne\u0219ti, albina a ajutat la crearea lumii. Legendele mitologice vorbesc despre inteligen\u021ba albinei, munca acesteia \u0219i priceperea cu care \u00ee\u0219i organizeaz\u0103 propria via\u021b\u0103. Albina era considerat\u0103 sf\u00e2nt\u0103, iar albin\u0103ritul era considerat\u0103 o ocupa\u021bie sacr\u0103, deoarece cu mult timp \u00een urm\u0103, de albin\u0103rit s-au ocupat c\u0103lug\u0103rii, preo\u021bii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii de la sate, care recoltau mierea, iar din ceara albinelor f\u0103ceau lum\u00e2n\u0103ri.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Albin\u0103ritul a fost, din timpuri str\u0103vechi, cea mai de pret preocupare a omului. Pu\u021bin\u0103 miere, \u00eendulcea via\u021ba fiec\u0103ruia, indiferent de greut\u0103\u021bi. \u021aara noastr\u0103, numit\u0103 metaforic \u201eparadisul albinelor\u201d, se bucur\u0103 de un relief variat, mun\u021bi \u00eemp\u0103duri\u021bi, dealuri cu livezi parfumate, c\u00e2mpii \u0219i v\u0103i, astfel c\u0103 albin\u0103ritul a constituit una dintre \u00eendeletnicirile de seam\u0103 ale oamenilor din aceste locuri.<\/div>\n<div dir=\"auto\">V\u00e2n\u0103toarea de albine, \u201db\u0103rcuitul\u201d, s-a practicat \u00een zon\u0103, la poalele mun\u021bilor Gurghiu \u0219i C\u0103limani, av\u00e2nd dou\u0103 scopuri: prinderea albinelor, prim\u0103vara, pentru cre\u0219terea lor domestic\u0103 \u0219i culegerea fagurilor cu miere, toamna, c\u00e2nd stupul avea rezervele cele mai mari.<\/div>\n<div dir=\"auto\">\u00cen poienile cu flori, b\u0103rca\u0219ii prindeau c\u00e2teva albine cu m\u00e2na, pe care apoi le introduceau \u00eentr-un corn de b\u0103rcuit pentru a preg\u0103ti ,,masa\u201d de \u00eencepere a v\u00e2n\u0103torii.<\/div>\n<div dir=\"auto\">B\u0103rca\u0219ii alegeau un lumini\u0219, de unde se putea observa zborul albinelor \u00een toate direc\u021biile. Se a\u0219eza un fagure de miere, pe care se puneau albinele din cornul de b\u0103rcuit. C\u00e2nd albinele erau s\u0103tule, se preg\u0103teau de zbor, ridic\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0103l\u021bimea de unde \u00ee\u0219i g\u0103seau reperul c\u0103tre stup, apoi zborul lor continua \u00een linie dreapt\u0103.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Stupul era a\u0219ezat, uneori, la o \u00een\u0103l\u021bime joas\u0103, pentru a putea lucra de la sol, alteori la \u00een\u0103l\u021bime, fiind necesar\u0103 urcarea \u00een copac. Pentru scoaterea fagurilor, b\u0103rca\u0219ii foloseau diferite instrumente: fumigena, securi, fireze etc.<\/div>\n<div dir=\"auto\">O dat\u0103 locul marcat, seara, c\u00e2nd albinele se a\u0219ezau, se f\u0103cea o ,,bort\u0103\u201d(s\u0103p\u0103tur\u0103 \u00een copac), afum\u00e2nd albinele cu pucioas\u0103, aceast\u0103 tehnic\u0103 se realiza mai mult toamna, prin introducerea unei c\u00e2rpe aprinse, \u00eembibat\u0103 cu sulf.<\/div>\n<div dir=\"auto\">De la v\u00e2n\u0103toarea de albine s-a trecut apoi la stup\u0103ritul domestic, scorburile copacilor \u00een care tr\u0103iau albinele, au fost sec\u021bionate \u00een butuci adu\u0219i l\u00e2ng\u0103 case, iar ulterior, albinele erau a\u0219ezate \u00een co\u0219ni\u021be \u0219i l\u0103zi.<\/div>\n<div dir=\"auto\">\u00cen zilele noastre, albin\u0103ritul sau apicultura s-a dezvoltat mult \u0219i datorit\u0103 inven\u021biei stupului de lemn, fiind o ocupa\u021bie \u0219i totodat\u0103 o pasiune pentru oamenii care iubesc albinele \u0219i natura.<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q\">\n<div dir=\"auto\">Bibliografie: Valer Butur\u0103, Etnografia Poporului Rom\u00e2n<\/div>\n<div dir=\"auto\">Fotografii din arhiva Muzeului Etnografic \u201eAnton Badea\u201d<\/div>\n<\/div>\n<div dir=\"auto\">\u00a0<\/div>\n<div dir=\"auto\"><a href=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/galerie\/wppaspec\/oc1\/cv0\/ab59\">Galerie foto<\/a><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0 Conform mitologiei rom\u00e2ne\u0219ti, albina a ajutat la crearea lumii. Legendele mitologice vorbesc despre inteligen\u021ba albinei, munca acesteia \u0219i priceperea cu care \u00ee\u0219i organizeaz\u0103 propria via\u021b\u0103. Albina era considerat\u0103 sf\u00e2nt\u0103, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1198","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1198","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1198"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1198\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1198"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1198"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1198"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}