{"id":1201,"date":"2020-12-02T12:19:06","date_gmt":"2020-12-02T10:19:06","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1201"},"modified":"2020-12-02T12:19:07","modified_gmt":"2020-12-02T10:19:07","slug":"portul-traditional-maghiar-de-pe-valea-muresului-superior","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/portul-traditional-maghiar-de-pe-valea-muresului-superior\/","title":{"rendered":"Portul tradi\u021bional maghiar de pe Valea Mure\u0219ului Superior"},"content":{"rendered":"\n
\n
\"\"<\/div>\n
Zona etnografic\u0103 a V\u0103ii Mure\u0219ului Superior cuprinde spa\u021biul geografic dintre Reghin \u0219i Topli\u021ba. \u00cen aceast\u0103 zon\u0103 sunt incluse \u0219i localit\u0103\u021bile maghiare aflate pe ambele maluri ale Mure\u0219ului, p\u00e2n\u0103 la Deda, precum \u0219i localit\u0103\u021bile aflate pe malul Lu\u021bului.<\/div>\n
P\u00e2n\u0103 la izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial, femeile purtau rochii lungi care ajungeau p\u00e2n\u0103 la glezn\u0103, dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 acestea au \u00eenceput treptat s\u0103 se scurteze, p\u00e2n\u0103 la genunchi ca \u0219i la celelalte porturi populare secuie\u0219ti.<\/div>\n
La \u00eenceput, c\u0103m\u0103\u0219ile (iile) erau confec\u021bionate din p\u00e2nz\u0103 de cas\u0103 \u2013 in, cu timpul acestea, mai ales cele folosite cu ocazia s\u0103rb\u0103torilor, au fost confec\u021bionate din p\u00e2nz\u0103 de bumbac de cas\u0103, ulterior din \u201egiolgi\u201d de bumbac, achizi\u021bionat din comer\u021b.<\/div>\n
Gulerul c\u0103m\u0103\u0219ii era \u00eenalt, decorat cu dantel\u0103. \u00cen fa\u021b\u0103, c\u0103ma\u0219a avea o despic\u0103tur\u0103 \u00eengust\u0103, c\u00e2t s\u0103 \u00eencap\u0103 capul prin ea, pe laterale era decorat\u0103 cu cus\u0103tur\u0103 \u0219i se \u00eenchidea cu nasturi. Peste c\u0103ma\u0219\u0103 era \u00eembr\u0103cat\u0103 rochia.<\/div>\n
V\u00e2rstnicii \u00ee\u0219i confec\u021bionau \u00eembr\u0103c\u0103mintea doar din stofe (p\u00e2nz\u0103) de culori \u00eenchise – gri, maro, albastru, peste care \u00eembr\u0103cau rochia neagr\u0103. Fetele \u00ee\u0219i alegeau singure culorile stofelor din care doreau s\u0103-\u0219i confec\u021bioneze\/croiasc\u0103 costumele, ca acestea s\u0103 nu fie identice cu costumele celorlalte fete \u0219i s\u0103 ias\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Portul fetelor \u0219i al femeilor: c\u0103ma\u0219\u0103, poale, rochie, \u0219or\u021b.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Materialul din care se confec\u021biona rochia era identic cu cel al vestei. Vesta era croit\u0103 \u00een a\u0219a fel ca decorul c\u0103m\u0103\u0219ii s\u0103 ias\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103. Anchiorul vestei (pe umeri) era \u00eengust \u0219i fiecare fat\u0103 \u0219i-l \u00eempodobea dup\u0103 bunul plac, se \u00eencheia cu nasturi sau cataram\u0103. Peste rochie era luat \u0219or\u021bul, decorat cu o dantela lat\u0103 de 1,5 cm, legat pe lateral cu un cordon tivit cu cipc\u0103 care se l\u0103rgea la capete.<\/div>\n
Odinioar\u0103 poalele, c\u0103ma\u0219a cu poale, se confec\u021bionau din c\u00e2l\u021bi. Aceste c\u0103m\u0103\u0219i erau folosite la activit\u0103\u021bile zilnice gospod\u0103re\u0219ti, pe c\u00e2mp etc., iar cele purtate cu ocazia s\u0103rb\u0103torilor se croiau din giolgi.<\/div>\n
La Aluni\u0219 de pild\u0103 a intrat \u00een obicei ca sub rochie \u0219i peste poale s\u0103 fie luat\u0103 una sau dou\u0103 fuste.<\/div>\n
Dup\u0103 anii ’30 rochia este despicat\u0103 \u00een dou\u0103, astfel vesta \u0219i fusta devenind componente separate ale portului popular. \u00cencep\u00e2nd din anii ’20 vesta este confec\u021bionat\u0103 din catifea ro\u0219ie sau verde, decorat\u0103 cu perle albe, iar fusta se scurteaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la genunchi.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Portul b\u0103rb\u0103tesc<\/div>\n
\u00cen contrast cu portul popular femeiesc care, \u00eencep\u00e2nd din anii ’30, treptat, s-a schimbat, portul popular b\u0103rb\u0103tesc (Voivodeni) a r\u0103mas neschimbat \u0219i \u00een folosin\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor ’70.<\/div>\n
Pe cap, b\u0103ie\u021bii purtau clop de culoare verde, b\u0103rba\u021bii de culoare gri sau neagr\u0103, cu o benti\u021b\u0103 neagr\u0103 de jur \u00eemprejur, iar iarna toate genera\u021biile purtau cu\u0219m\u0103 de culoare neagr\u0103.<\/div>\n
C\u0103m\u0103\u0219ile purtate la activit\u0103\u021bile zilnice erau croite din p\u00e2nz\u0103 de c\u00e2nep\u0103, \u00eens\u0103 cele de s\u0103rb\u0103toare erau croite din bumbac.<\/div>\n
Conform documentelor informative ale vremii, c\u0103m\u0103\u0219ile erau numite c\u0103m\u0103\u0219i cu \u201eguler rusesc\u201d deoarece acesta avea o \u00een\u0103l\u021bime de 2 cm \u0219i st\u0103tea drept \u00een jurul g\u00e2tului. Umerii c\u0103m\u0103\u0219ilor erau cusu\u021bi cu material dublu pentru evitarea uzurii, m\u00e2necile aveau o l\u0103\u021bime de 67 cm, man\u0219eta era \u00eencre\u021bit\u0103 \u0219i se \u00eencheia cu nasturi albi.<\/div>\n
Un accesoriu important al portului b\u0103rb\u0103tesc a fost vesta croit\u0103 din postav de cas\u0103, cu un buzunar mic pe piept, dou\u0103 mari pe laterale, \u00eencheiate cu 4-5 nasturi.<\/div>\n
Pantalonii erau confec\u021biona\u021bi din postav de cas\u0103, de culoare gri folositi la activit\u0103\u021bile zilnice, \u0219i din postav alb la s\u0103rb\u0103tori. Cu trecerea timpului postavul de cas\u0103 din care \u00ee\u0219i croiau pantalonii a fost \u00eenlocuit cu \u021bes\u0103tur\u0103 neagr\u0103 cump\u0103rat\u0103 din comer\u021b.<\/div>\n
Haina b\u0103rb\u0103teasc\u0103 se confec\u021biona tot din postav de cas\u0103 \u0219i era de dou\u0103 tipuri. Haina folosit\u0103 zi de zi \u00een activit\u0103\u021bile gospod\u0103re\u0219ti \u0219i agricole era f\u0103r\u0103 guler \u021besut\u0103 \u00een dou\u0103 i\u021be, iar cea de s\u0103rb\u0103toare era \u021besut\u0103 \u00een 4 i\u021be, din postav gri \u0219i se \u00eencheia cu un r\u00e2nd de 5 nasturi. Iarna i se ata\u0219a un guler din blan\u0103 de oaie neagr\u0103 iar \u00een interior o c\u0103ptu\u0219eal\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
Galerie foto\u00a0<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zona etnografic\u0103 a V\u0103ii Mure\u0219ului Superior cuprinde spa\u021biul geografic dintre Reghin \u0219i Topli\u021ba. \u00cen aceast\u0103 zon\u0103 sunt incluse \u0219i localit\u0103\u021bile maghiare aflate pe ambele maluri ale Mure\u0219ului, p\u00e2n\u0103 la Deda, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1201","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1201","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1201"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1201\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1201"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1201"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1201"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}