{"id":1250,"date":"2021-03-08T09:45:37","date_gmt":"2021-03-08T07:45:37","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1250"},"modified":"2021-03-08T09:45:38","modified_gmt":"2021-03-08T07:45:38","slug":"pornirea-plugului-si-inceputul-anului-agrar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/pornirea-plugului-si-inceputul-anului-agrar\/","title":{"rendered":"Pornirea plugului \u0219i \u00eenceputul anului agrar"},"content":{"rendered":"\n
\n
\"\" \"\" \"\" \"\"<\/div>\n
Un obicei str\u0103vechi care avea loc la \u00eenceputul prim\u0103verii era pornirea plugului. \u00cen 9 martie, \u00een alte zone, dup\u0103 aceast\u0103 zi, \u00een lumea satului avea loc ie\u0219irea cu plugul, moment ceremonial \u00eenso\u021bit de gesturi rituale, ce marca \u00eenceputul unui nou ciclu agrar.<\/div>\n
Dup\u0103 s\u0103rb\u0103toarea celor 40 de Sfin\u021bi, timpul se \u00eenc\u0103lze\u0219te, p\u0103m\u00e2ntul \u00eencepe a se dezghe\u021ba, de aceea, \u00een aceast\u0103 zi sau \u00een zilele urm\u0103toare, oamenii aveau obiceiul de a scoate plugul \u0219i de a merge la arat, \u00een credin\u021ba c\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba sem\u0103nat\u0103 acum va \u00eencol\u021bi mai bine \u0219i va da mai multe roade.<\/div>\n
\u00cen satele de pe Valea Mure\u0219ului, \u00een ziua de Mucenici, oamenii ie\u0219eau \u00een gr\u0103din\u0103 si spuneau \u201die\u0219i iarb\u0103 c\u0103 vin sfin\u021bii \u0219i te prind cu din\u021bii\u201d, pentru a gr\u0103bi timpul cald. Odat\u0103 cu el \u00eencepea lucratul p\u0103m\u00e2ntului, cu uneltele preg\u0103tite din timp, plugul era ascu\u021bit \u0219i \u00eendreptat \u00eenc\u0103 din luna februarie, pentru a fi \u00eentr-o form\u0103 bun\u0103 pentru arat.<\/div>\n
Cu prilejul ie\u0219irii \u00een \u021barin\u0103, erau scoase \u0219i aduse \u00een mijlocul cur\u021bii plugul, grapa, carul \/c\u0103ru\u021ba, iar dup\u0103 ce erau \u00eenjugate animalele, femeile le \u00eenconjurau cu t\u0103m\u00e2ie cu jar \u0219i le stropeau cu aghiasm\u0103 de trei ori, \u00een scopul purific\u0103rii, pentru a nu se prinde spiritele rele de ele, dar \u0219i a stimul\u0103rii viitoarelor recolte. Oamenii a\u0219ezau pe car un vas cu ap\u0103 \u0219i o p\u00e2ine, simboluri ale bel\u0219ugului, rostind \u201eD\u0103 Doamne un an m\u0103nos!\u201d, dup\u0103 care aruncau apa pe vite\/boi pentru a le merge bine tot anul.<\/div>\n
Aceste practici arat\u0103 rela\u021bia str\u00e2ns\u0103 a omului cu natura, cu for\u021bele sacre ale universului, care consta \u00eentr-o \u00een\u021belegere a ritmului na\u0219tere-moarte-rena\u0219tere, \u00een respectarea unor prescrip\u021bii \u0219i interdic\u021bii de munc\u0103 \u0219i \u00een comunicarea prin ritual.<\/div>\n
\u00cen \u021barin\u0103, trasarea primei brazde era ritualic\u0103 \u0219i ea, prima glie br\u0103zdat\u0103, era bun\u0103 la farmece, o serie de interdic\u021bii fiind respectate de sem\u0103n\u0103tor.<\/div>\n
\u00cen satele din jude\u021bul Mure\u0219, primul care ie\u0219ea la arat era s\u0103rb\u0103torit \u00een a doua zi de Pa\u0219te, prin ritualul ud\u0103rii cu ap\u0103 (la S\u00e2nmihai, obicei numit Pog\u0103nici, la F\u0103r\u0103g\u0103u Fuga din T\u0103u, Pietri\u0219 Udatul Plugarului). Cel care ie\u0219ea primul la arat era considerat harnic \u0219i binecuv\u00e2ntat, \u00eentruc\u00e2t va fi ferit de grindine, i se va face recolta bogat\u0103 \u0219i nu \u00eei va fi atacat\u0103 de p\u0103s\u0103ri sau al\u021bi d\u0103un\u0103tori.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Text: Roxana Man<\/div>\n
Bibliografie ( Simeon Florea Marian, S\u0103rb\u0103torile la rom\u00e2ni, vol 2)<\/div>\n
Info., Emilia Sorlea, satul Pietri\u0219, v. 66 ani<\/div>\n
Fotografii din Arhiva Muzeului Etnografic \u201dAnton Badea\u201d<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un obicei str\u0103vechi care avea loc la \u00eenceputul prim\u0103verii era pornirea plugului. \u00cen 9 martie, \u00een alte zone, dup\u0103 aceast\u0103 zi, \u00een lumea satului avea loc ie\u0219irea cu plugul, moment […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1250","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1250","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1250"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1250\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1250"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1250"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1250"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}