{"id":1275,"date":"2021-04-08T07:36:34","date_gmt":"2021-04-08T05:36:34","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1275"},"modified":"2021-04-08T07:36:36","modified_gmt":"2021-04-08T05:36:36","slug":"traditii-maghiare-in-saptamana-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/traditii-maghiare-in-saptamana-mare\/","title":{"rendered":"Tradi\u021bii maghiare \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare"},"content":{"rendered":"\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1276\" src=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166514798_3967834779939676_3951027459096317879_n-191x300.jpg\" alt=\"\" width=\"191\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166514798_3967834779939676_3951027459096317879_n-191x300.jpg 191w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166514798_3967834779939676_3951027459096317879_n-95x150.jpg 95w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166514798_3967834779939676_3951027459096317879_n.jpg 541w\" sizes=\"(max-width: 191px) 100vw, 191px\" \/> <img decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1277\" src=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166537110_3967834506606370_4267351053748989575_n-203x300.jpg\" alt=\"\" width=\"203\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166537110_3967834506606370_4267351053748989575_n-203x300.jpg 203w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166537110_3967834506606370_4267351053748989575_n-692x1024.jpg 692w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166537110_3967834506606370_4267351053748989575_n-768x1136.jpg 768w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166537110_3967834506606370_4267351053748989575_n-1038x1536.jpg 1038w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166537110_3967834506606370_4267351053748989575_n-101x150.jpg 101w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/166537110_3967834506606370_4267351053748989575_n.jpg 1384w\" sizes=\"(max-width: 203px) 100vw, 203px\" \/><\/p>\n<div class=\"o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q\">\n<div dir=\"auto\">Pa\u0219tele este una dintre cele mai importante s\u0103rb\u0103tori a comunit\u0103\u021bii maghiare din Transilvania \u0219i a cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. Importan\u021ba deosebit\u0103 a acestei s\u0103rb\u0103tori este subliniat\u0103 \u0219i de perioada relativ lung\u0103 \u2013 7 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u2013 a postului.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Odat\u0103 cu terminarea perioadei \u201ef\u0103r\u0219angului\u201d (perioada de carnaval), \u00eencepe perioada Postului Mare care are o durat\u0103 de 46 de zile. \u00cen acest timp nu sunt organizate petreceri, nun\u021bi, oamenii nu consum\u0103 alimente din carne, \u00ee\u0219i cur\u0103\u021b\u0103 cimitirele, gospod\u0103riile \u00ee\u0219i v\u0103ruiesc casele \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la certuri.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Perioada de s\u0103rb\u0103tori \u00eencepe cu Duminica Floriilor. \u00cen comunit\u0103\u021bile reformate din Transilvania, \u00een aceast\u0103 zi, este organizat\u0103 confirmarea. Acest eveniment religios marcheaz\u0103 intrarea (declararea) copiilor \u2013 a celor de 14 ani &#8211; \u00een r\u00e2ndul adul\u021bilor. Dup\u0103 acest eveniment, tinerii pot lua Cina cea de Tain\u0103 \u00een ziua Pa\u0219telui, pot participa la baluri \u0219i pot face curte fetelor.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Cele mai importante \u0219i notabile obiceiuri pascale ale comunit\u0103\u021bii maghiare din Transilvania sunt: sfin\u021birea apei, a focului, a alimentelor, udatul \u0219i datul ou\u0103lor ro\u0219ii.<\/div>\n<div dir=\"auto\">P\u0103r\u021bi integrante ale obiceiurilor Pascale &#8211; \u00een S\u00e2mb\u0103ta Mare &#8211; la comunit\u0103\u021bile romano-catolice sunt: sfin\u021birea apei, a focului \u0219i a alimentelor. Potrivit credin\u021bei populare, prima persoan\u0103 botezat\u0103 \u00een apa sfin\u021bit\u0103 de Pa\u0219ti va fi norocoas\u0103 tot restul vie\u021bii, iar cl\u0103dirile stropite cu aceea\u0219i ap\u0103 vor fi scutite de dezastre &#8211; calamit\u0103\u021bi naturale. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 se obi\u0219nuia s\u0103 se a\u0219eze un ou ro\u0219u \u00een apa de baie pentru men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii familiei. J\u0103raticul provenit de la focul sfin\u021bit este aruncat pe c\u00e2mp pentru a feri roadele acestuia de grindin\u0103.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Sfin\u021birea alimentelor a devenit un obicei consacrat al comunit\u0103\u021bii romano-catolice ce \u00ee\u0219i are \u00eenceputul \u00eenc\u0103 din secolul X. Bun\u0103t\u0103\u021bile preparate pentru s\u0103rb\u0103tori \u2013 miel, ou\u0103, cozonaci, vin \u2013 sunt a\u0219ezate \u00eentr-un co\u0219 de mirodenii \u0219i duse la slujba de diminea\u021b\u0103 din prima zi de Pa\u0219ti pentru sfin\u021bire. Cei care nu reu\u0219esc s\u0103-\u0219i duc\u0103 sau s\u0103-\u0219i trimit\u0103 mirodeniile la sfin\u021bire, \u00ee\u0219i a\u0219eaz\u0103 co\u0219ul \u00een fereastra casei \u00een S\u00e2mb\u0103ta Mare, seara, deoarece, conform credin\u021bei, \u00een aceast\u0103 noapte, \u00eengerul Domnului viziteaz\u0103 fiecare gospod\u0103rie, \u0219i unde g\u0103se\u0219te mirodenii le sfin\u021be\u0219te \u0219i le binecuv\u00e2nteaz\u0103.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Exist\u0103 \u0219i \u00een zilele noastre pe Valea Nirajului, Valea Mure\u0219ului, Valea T\u00e2rnavei, \u021ainutul S\u0103rii \u2013 Sovata, Praid, Corund \u2013 obiceiul \u00eempodobirii por\u021bilor cu cetini de brazi sau crengi verzi. Creanga \u00eenverzit\u0103, cetina verde, reprezint\u0103 \u0219i este simbolul rena\u0219terii, a \u00eenvierii, a vie\u021bii eterne.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Pe Valea Mure\u0219ului Superior de Duminica Floriilor fl\u0103c\u0103ii \u00eempodobesc por\u021bile acelor gospod\u0103rii unde locuie\u0219te o fat\u0103. \u00cen trecut aceste ramuri erau puse de c\u0103tre fl\u0103c\u0103i pe por\u021bile gospod\u0103riilor \u00een semn de dragoste fa\u021b\u0103 de fata care locuia la acea cas\u0103. Cu timpul a devenit o practic\u0103 general\u0103 plasarea ramurilor \u00eempodobite cu panglici pe por\u021bile fetelor doar \u00een ziua Pa\u0219telui.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Obiceiul udatului se desf\u0103\u0219ura \u00een felul urm\u0103tor: fetele erau udate \u00een a doua zi de Pa\u0219ti cu o g\u0103leat\u0103 de ap\u0103, sau erau duse la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 \u0219i aruncate \u00een ad\u0103p\u0103toare. Conform tradi\u021biei udatul nu putea fi efectuat dec\u00e2t cu ap\u0103 ne\u00eenceptut\u0103. \u00cen zilele noastre acest obicei \u2013 udatul cu ap\u0103 \u2013 este marginalizat, b\u0103ie\u021bii, fl\u0103c\u0103ii pornesc la udat \u00een a doua zi de Pa\u0219ti cu parfum.<\/div>\n<div dir=\"auto\">Pe teritoriul Transilvaniei tr\u0103iesc diferite grupuri etnice \u0219i confesionale, care \u00ee\u0219i respect\u0103 reciproc obiceiurile \u0219i s\u0103rb\u0103torile, chiar dac\u0103 aceste s\u0103rb\u0103tori sunt \u00een momente diferite ale anului.<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q\">\n<div dir=\"auto\">Kozma Jozsef, muzeograf<\/div>\n<div dir=\"auto\">Bibliografie selectiv\u0103<\/div>\n<div dir=\"auto\">Fotografii din Arhiva Muzeului Etnografic \u201dAnton Badea\u201d<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pa\u0219tele este una dintre cele mai importante s\u0103rb\u0103tori a comunit\u0103\u021bii maghiare din Transilvania \u0219i a cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. Importan\u021ba deosebit\u0103 a acestei s\u0103rb\u0103tori este subliniat\u0103 \u0219i de perioada relativ lung\u0103 \u2013 7 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1275","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1275","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1275"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1275\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1275"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1275"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1275"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}