{"id":1288,"date":"2021-04-08T07:51:23","date_gmt":"2021-04-08T05:51:23","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1288"},"modified":"2021-04-08T07:51:24","modified_gmt":"2021-04-08T05:51:24","slug":"incondeiatul-oualor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/incondeiatul-oualor\/","title":{"rendered":"\u00cencondeiatul ou\u0103lor"},"content":{"rendered":"\n

\"\"<\/p>\n

Pa\u0219tele este cea mai important\u0103 s\u0103rb\u0103toare cre\u0219tin\u0103 \u0219i dincolo de semnifica\u021bia religioas\u0103, exist\u0103 o mul\u021bime de obiceiuri precre\u0219tine cum este \u0219i \u00eencondeiatul ou\u0103lor. Este o form\u0103 de art\u0103 popular\u0103, care \u00eembin\u0103 simbolurile religioase cu filosofia despre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, sau chiar activit\u0103\u021bi din via\u021ba de zi cu zi a oamenilor. Chiar dac\u0103 procesul decor\u0103rii ou\u0103lor necesit\u0103 mult\u0103 r\u0103bdare, aten\u021bie, dac\u0103 se \u021bine cont de anumite sfaturi \u0219i reguli se pot crea mici opere de art\u0103.<\/p>\n

\n
\u00cen tradi\u021biile populare, ou\u0103le de Pa\u0219te sunt considerate un simbol al regener\u0103rii \u0219i purific\u0103rii. \u00cencondeierea ou\u0103lor de Pa\u0219te este o tradi\u021bie str\u0103veche, de origine precre\u0219tin\u0103, practicat\u0103 \u0219i \u00een Europa. Ou\u0103le \u00eencondeiate simbolizeaz\u0103 venirea prim\u0103verii, rena\u0219terea naturii, \u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul, \u00eentruchipeaz\u0103 taina z\u0103mislirii, a \u00eencol\u021birii vie\u021bii, simbolul primordial al regener\u0103rii biologice. \u00cen cre\u0219tinism, oul vopsit avea semnifica\u021bii deosebite \u00een domeniul religios, fiind un simbol al \u00cenvierii \u0219i rodirii. Se spune c\u0103 Maica Domnului, c\u00e2nd s-a apropiat de trupul lui Iisus Hristos r\u0103stignit pe cruce, avea \u00een m\u00e2n\u0103 un co\u0219 de ou\u0103 pe care a picurat s\u00e2ngele M\u00e2ntuitorului. De atunci cre\u0219tinii vopsesc ou\u0103le \u00een ro\u0219u \u00een Joia Mare din Postul Pa\u0219telui. Motivele ornamenta\u021biei ou\u0103lor \u00eencondeiate se diferen\u021biaz\u0103, \u00een func\u021bie de localitate, prezent\u00e2ndu-se \u00een mai multe variante. Fondul ornamenticii este o copie a realit\u0103\u021bii \u00eenconjur\u0103toare, v\u0103zut\u0103 \u0219i tr\u0103it\u0103 de creatoare, ea cuprinde simboluri vegetale, geometrice, fitomorfe, zoomorfe, religioase etc.<\/div>\n
Alegerea ou\u0103lor de Pa\u0219ti se f\u0103cea cu mult timp \u00eenainte. Pentru vopsit sau \u00eencondeiat, ou\u0103le trebuie s\u0103 fie frumoase, cu coaja lucioas\u0103, curate. \u00cencondeierea \u00eencepe prin trasarea liniilor desenului de baz\u0103, cu chi\u0219i\u021ba \u00eenmuiat\u0103 \u00een cear\u0103 topit\u0103. Ceara trasat\u0103 are menirea de a proteja culoarea de sub ea. Urmeaz\u0103 apoi cufundarea oului \u00een culoarea galben\u0103. Dup\u0103 uscare urmeaz\u0103 o nou\u0103 trasare de modele \u0219i o alt\u0103 cufundare, de data aceasta \u00een culoarea ro\u0219ie. Dup\u0103 c\u00e2teva cufund\u0103ri \u0219i dup\u0103 \u00eendep\u0103rtarea cerii cu o c\u00e2rp\u0103 \u00eenc\u0103lzit\u0103, se ob\u021bine oul \u00eencondeiat. Pentru a avea luciu, oul se unge cu sl\u0103nin\u0103, gr\u0103sime sau lac.<\/div>\n
Transmise din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, simbolurile p\u0103strate \u00een ornamentica ou\u0103lor de Pa\u0219te, denot\u0103 ingeniozitatea, creativitatea, sim\u021bul artistic al oamenilor.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\u00cen fotografii – prezentarea tehnicii de \u00eencondeiat ou\u0103 la Miercurea Nirajului, creatoarea popular\u0103 Anna Farkas.<\/div>\n
Galerie foto<\/a><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pa\u0219tele este cea mai important\u0103 s\u0103rb\u0103toare cre\u0219tin\u0103 \u0219i dincolo de semnifica\u021bia religioas\u0103, exist\u0103 o mul\u021bime de obiceiuri precre\u0219tine cum este \u0219i \u00eencondeiatul ou\u0103lor. Este o form\u0103 de art\u0103 popular\u0103, care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1288","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1288","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1288"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1288\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1288"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1288"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1288"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}