{"id":1312,"date":"2021-05-19T13:38:23","date_gmt":"2021-05-19T11:38:23","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1312"},"modified":"2021-05-19T13:38:25","modified_gmt":"2021-05-19T11:38:25","slug":"ziua-portului-traditional","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/ziua-portului-traditional\/","title":{"rendered":"Ziua Portului Tradi\u021bional"},"content":{"rendered":"\n

\"\" \"\" \"\" \"\" \"\"<\/p>\n

\n
\u00censo\u021bind omul \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile vie\u021bii sale, cotidiene, s\u0103rb\u0103tore\u0219ti \u0219i ceremoniale, din copil\u0103rie p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, costumul popular este un ansamblu material, cu func\u021bii utilitare, dar \u0219i o crea\u021bie cultural\u0103 totodat\u0103, purt\u0103toare de semne \u0219i simboluri, un pregnant mijloc de comunicare \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii rurale tradi\u021bionale, un limbaj vizual expresiv cu multiple semnifica\u021bii.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\u00cen eviden\u021bierea coordonatelor fundamentale ale specificului na\u021bional, costumul joac\u0103 un rol deosebit de important, sintetiz\u00e2nd \u00eentreaga dimensiune existen\u021bial\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a etniei care l-a creat.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Mai mult dec\u00e2t orice fenomen de cultur\u0103, portul popular reflect\u0103 structuri sociale, mentalit\u0103\u021bi, credin\u021be, tradi\u021bii \u0219i datini, diferite de la o etnie la alta. De\u0219i nevoia de \u00eembr\u0103c\u0103minte este universal\u0103, imperios necesar\u0103, ca \u0219i nevoia de hran\u0103 \u0219i ad\u0103post, costumul popular a cunoscut forme particulare, de la o arie de civiliza\u021bie la alta, de la o perioad\u0103 istoric\u0103 la alta, fiind modelat diferit, \u00een culturi diferite. De aici izvor\u0103sc bog\u0103\u021bia \u0219i diversitatea tipurilor de costum, cu variantele lor morfologice, decorative \u0219i cromatice, put\u00e2ndu-se vorbi de sisteme vestimentare, de op\u021biuni \u0219i de reguli vestimentare specifice fiec\u0103rei etnii.<\/div>\n
\n
Zonele etnografice constituie unit\u0103\u021bi creatoare, de\u021bin\u0103toare \u0219i regeneratoare de spiritualitate, de valori \u0219i tradi\u021bii, unele cu specific local, altele comune tuturor \u021binuturilor rom\u00e2ne\u0219ti. Diferen\u021bierile locale ale peisajului etnografic au impus delimitarea, \u00een zone, a \u021binuturilor, care reprezint\u0103 tr\u0103s\u0103turi comune \u00een tipologia a\u0219ez\u0103rilor, \u00een port, profilul ocupa\u021biilor etc. Aceste delimit\u0103ri u\u0219ureaz\u0103 localizarea diferitelor fenomene etnografice. Locuitorii satelor de pe \u00eentreg cuprinsul \u021b\u0103rii, de-a lungul secolelor, au creat o cultur\u0103 popular\u0103, material\u0103 \u0219i spiritual\u0103, de o bog\u0103\u021bie \u0219i originalitate de forme rar \u00eent\u00e2lnite. Unitatea culturii populare rom\u00e2ne\u0219ti s-a p\u0103strat de-a lungul veacurilor, prin leg\u0103tura dintre zonele \u00eenalte \u0219i cele joase. Datorit\u0103 factorilor demografici \u0219i economici, num\u0103rul gospod\u0103riilor a sporit mereu \u0219i, odat\u0103 cu ele, au crescut \u0219i satele, l\u0103rgindu-\u0219i suprafa\u021ba construit\u0103.<\/div>\n
Unele zone etnografice, bine individualizate, sunt numite de locuitori: \u021aara Zarandului, \u021aara Oa\u0219ului, \u021aara Maramure\u0219ului, \u021aara H\u021begului,\u021aara Lovi\u0219tei.<\/div>\n
Pornind de la oameni \u0219i de la obiectele pl\u0103smuite de ei, al\u0103turi de limb\u0103, obiceiuri \u0219i tradi\u021bii, costumul popular constituie o emblem\u0103 de cunoa\u0219tere, o marc\u0103 a identit\u0103\u021bii etnice. \u00censo\u021bind omul \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile vie\u021bii sale, de la na\u0219tere \u0219i p\u00e2n\u0103 la moarte, costumul popular este un purt\u0103tor de semne \u0219i simboluri. Costumul popular rom\u00e2nesc, ca \u0219i oricare alt costum popular, este o combina\u021bie a tradi\u021biilor locale, zonale, a a\u0219ez\u0103rii geografice, a climei, reflect\u0103 \u0219i starea social\u0103 sau material\u0103, ocazia cu care este purtat, o emblem\u0103 de indentificare a spa\u021biului local.<\/div>\n
\n
Cojoc\u0103ritul este un me\u0219te\u0219ug str\u00e2ns legat de una dintre cele mai importante ocupa\u021bii de baz\u0103 \u0219i anume cre\u0219terea animalelor, \u00een special a oilor. Cojocul este o hain\u0103 lucrat\u0103 din blan\u0103 de miel, integrat\u0103 \u00een portul popular rom\u00e2nesc, \u00een special la costumele de s\u0103rb\u0103toare. Formele cojoc\u0103ritului s-au schimbat de-a lungul timpului, datorit\u0103 influen\u021belor sociale \u0219i tehnologice. Practicile recente s-au adaptat la tendin\u021bele actuale ale modei. Preg\u0103tirea pieilor se face prin t\u0103b\u0103cire (dubitul pieilor), se uscau, se vopseau, se croiau \u0219i se coseau. Un aspect important al cojoc\u0103ritului era decorarea sau \u00eempodobirea obiectelor prin broderii cu l\u00e2n\u0103, m\u0103tase, cu m\u0103rgele, paiete etc. De obicei, la un cojoc se \u00eent\u00e2lnesc mai multe tehnici, dar cea mai important\u0103 este broderia. Fiecare cojocar are propriile sale re\u021bete de prelucrare.<\/div>\n
Cojoc\u0103ritul \u00eentotdeauna a ocupat un loc important \u00een domeniul confec\u021bion\u0103rii pieselor din piei. \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului XIX \u0219i \u00een secolul XX, \u00een fiecare regiune, activau me\u0219teri cojocari.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
(Maria B\u00e2tc\u0103, Costumul popular rom\u00e2nesc, Bucure\u0219ti, 2006)<\/div>\n<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00censo\u021bind omul \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile vie\u021bii sale, cotidiene, s\u0103rb\u0103tore\u0219ti \u0219i ceremoniale, din copil\u0103rie p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, costumul popular este un ansamblu material, cu func\u021bii utilitare, dar \u0219i o crea\u021bie cultural\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1312","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1312","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1312"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1312\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1312"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1312"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1312"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}