{"id":1412,"date":"2021-09-03T10:45:42","date_gmt":"2021-09-03T08:45:42","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1412"},"modified":"2021-09-03T10:45:44","modified_gmt":"2021-09-03T08:45:44","slug":"mestesugul-fluieraritului-la-hodac","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/mestesugul-fluieraritului-la-hodac\/","title":{"rendered":"Me\u015fte\u015fugul fluier\u0103ritului la Hodac"},"content":{"rendered":"\n

\"\"<\/p>\n

Confec\u0163ionat la \u00eenceput din os, apoi din coaj\u0103 de tei \u015fi alte esen\u0163e lemnoase, dup\u0103 legend\u0103, primul fluier ar fi fost f\u0103cut de Dumnezeu, pe vremea c\u00e2nd era cioban pe P\u0103m\u00e2nt. Pun\u00e2ndu-l sub l\u00e2na oii, a fost g\u0103sit de ciobani prim\u0103vara, \u00een timpul tunsului.
\u00cen alte legende, fluierul, \u0163inut la loc de cinste de Dumnezeu \u00een Rai, este dat lui Petrea (P\u0103cal\u0103), ca r\u0103splat\u0103 pentru fumul de t\u0103m\u00e2ie ajuns de pe P\u0103m\u00e2nt \u00een Cer.
Hodacul este un centru cu tradi\u021bie \u00een acest me\u015fte\u015fug. Odinioar\u0103, aproape c\u0103 nu era cas\u0103 \u00een care s\u0103 nu se fac\u0103 instrumente muzicale: fluiere, naiuri, ocarine. Fiecare dintre aceste instrumente au, pe l\u00e2ng\u0103 calit\u0103\u0163ile muzicale necesare, \u015fi remarcabile calit\u0103\u0163i artistice, ob\u0163inute fie prin crestare, fie prin pirogravare. Faima me\u015fterilor hod\u0103ceni a trecut de mult grani\u0163ele \u0163\u0103rii. Alte sate vestite \u00een acest me\u015fte\u015fug sunt: Juncu (\u0162ara Zarandului), Uri\u015fani \u015fi Vaideeni (V\u00e2lcea).
Lemnul este materia prim\u0103 principal\u0103 folosit\u0103 la confec\u0163ionarea instrumentelor muzicale. Unele dintre ele sunt ornamentate cu un decor care \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte tratarea lor \u015fi ca obiecte de art\u0103 popular\u0103 decorativ\u0103. Categoria cea mai numeroas\u0103 o reprezint\u0103 fluierele, de diferite feluri: simple, duble, cu dop, f\u0103r\u0103 dop, scurte, lungi.
Prelucrarea materiei prime \u00eencepe cu t\u0103ierea lemnului la dimensiune. T\u0103iat, lemnul de salcie, alun sau prun, se g\u0103ure\u015fte cu sflederul \u00een oblitor, se cur\u0103\u0163\u0103 de coaj\u0103 \u015fi se pune la uscat. Dup\u0103 uscare, fluierele sunt \u201ecu\u0163\u00e2tite\u201d cu cosorul, \u015flefuite, vopsite, apoi se fac g\u0103urile pentru c\u00e2ntat, cu dalta \u015fi \u201evreana\u201d. Cu cu\u0163itul mic se pune dopul \u015fi se face apoi acordarea \u015fi \u00eempistrirea.
La \u00eenceput, aceste instrumente c\u00e2nt\u0103toare erau albe, treptat s-au vopsit \u00een negru, verde, albastru, cu coloran\u0163i naturali.
“Fluierul este cel mai vechi \u015fi mai cunoscut instrument muzical al rom\u00e2nilor \u2013 un obiect cultic cu care oamenii comunicau cu lumea spiritelor de dincolo. Materialul etnografic, lingvistic \u015fi arheologic, confirm\u0103 ipoteza c\u0103, \u00een vechime, fluierele se confec\u0163ionau dintr-un os al str\u0103mo\u015fului, de unde ar fi r\u0103mas expresia popular\u0103 \u201efluierul piciorului\u201d, parte component\u0103 a corpului uman. Ulterior, osul de om a fost \u00eenlocuit cu osul unei p\u0103s\u0103ri de balt\u0103 (cocorul). Adev\u0103ratul cioban se \u00eengroap\u0103 \u015fi azi cu fluierul \u00een m\u00e2n\u0103. Nimeni nu poate ajunge cioban f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie a c\u00e2nta din fluier. Ca instrument apotropaic, fluierul este folosit \u015fi pentru alungarea ielelor la Rusalii \u0219i a strigoaicelor la S\u00e2ngeorz” (I. Ghinoiu, 2004, p.141-142).
Alt instrument muzical de suflat, specific locului, este naiul. Naiul se confec\u0163ioneaz\u0103 din esen\u0163e de paltin, paltin cre\u0163, salc\u00e2m, prun, carpen, recoltat \u00een orice perioad\u0103 a anului.
Naiul tradi\u0163ional este cel cu acordajul fix. Acesta se realizeaz\u0103 cu cear\u0103 de albine, topit\u0103 \u015fi re\u00eenc\u0103lzit\u0103, sub form\u0103 de bilu\u021be, care se introduc \u00een tub \u015fi se preseaz\u0103, apoi se bate u\u015for ceara cu un b\u0103\u0163. Cu un instrument numit \u201egrada\u0163ie\u201d, se m\u0103soar\u0103 ad\u00e2ncimea tubului acordat. Finisarea tuburilor se face cu h\u00e2rtie de \u015flefuit.

Foto din arhiva Muzeului Etnografic \u201eAnton Badea\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Confec\u0163ionat la \u00eenceput din os, apoi din coaj\u0103 de tei \u015fi alte esen\u0163e lemnoase, dup\u0103 legend\u0103, primul fluier ar fi fost f\u0103cut de Dumnezeu, pe vremea c\u00e2nd era cioban pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1412","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1412","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1412"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1412\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1412"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1412"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1412"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}