![\"\"](\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/240939611_4441923449197471_8084642765219743673_n-1024x686.jpg\")
Corundul este considerat unul dintre centrele importante de ceramic\u0103 din Europa, unde \u00eenc\u0103 din Evul Mediu s-a dezvoltat o adev\u0103rat\u0103 industrie de ol\u0103rit.
Primele \u00eensemn\u0103ri despre ceramica din aceast\u0103 zon\u0103 \u0219i despre me\u0219terii localit\u0103\u021bii dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din primii ani ai secolului XVII. \u00cen jurul anilor 1670 olarii din Corund au \u00eenceput s\u0103 produc\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 ceramica ro\u0219ie nesm\u0103l\u021buit\u0103, \u0219i pl\u0103ci de sob\u0103 \u2013 cahle. Olarii timpului au reu\u0219it s\u0103 aprovizioneze prin produsele lor – \u00een afara zonei Ciucului – \u00eentreg \u021ainutul Secuiesc precum \u0219i a\u0219ez\u0103rile s\u0103se\u0219ti ale Transilvaniei. Produsele care se aflau la mare c\u0103utare \u00een acea perioad\u0103 erau oalele de diferite dimensiuni, nesm\u0103l\u021buite, precum: oale de g\u0103tit, oale de lapte, vase \u0219i blide folosite la diferite evenimente \u2013 nun\u021bi, botezuri, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri \u0219i cl\u0103ci.
Pentru a-\u0219i putea valorifica mai bine produsele, cancelarul Ardealului \u2013 contele Gyulaffy L\u00e1szl\u00f3 – \u00eencep\u00e2nd din anul 1750, le-a asigurat olarilor din Corund 4 t\u00e2rguri anuale locale.
La \u00eenceputul secolului al XIX-lea (1820), conform \u00eensemn\u0103rilor vremii, erau \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een jur de 50 me\u0219teri olari \u00een Corund, \u00eens\u0103 num\u0103rul lor a crescut semnificativ p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului. Produsele me\u0219terilor au \u00eenceput s\u0103 fie cunoscute \u0219i foarte apreciate pe parcursul secolului XIX pe \u00eentreg teritoriul Ardealului. De cele mai multe ori, produsele lor ajungeau \u0219i \u00een t\u00e2rgurile organizate la T\u00e2rgu Mure\u0219 precum \u0219i \u00een alte t\u00e2rguri din C\u00e2mpia Transilvaniei. Ei reu\u0219eau s\u0103 v\u00e2nd\u0103, cu ocazia acestor evenimente, \u00een jur de 600-1000 de vase\/obiecte de ceramic\u0103. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 s-au deschis noi oportunit\u0103\u021bi \u00een fa\u021ba me\u0219terilor olari \u00een a\u0219ez\u0103rile \u0219i t\u00e2rgurile de dincolo de Carpa\u021bi, care au facilitat \u00eenflorirea \u0219i dezvoltarea me\u0219te\u0219ugului.
Aceast\u0103 prosperitate este \u00eentrerupt\u0103 de \u201er\u0103zboiul vamal\u201d de cinci ani dintre Rom\u00e2nia \u0219i Austro-Ungaria (1887-1892). Criza a fost ad\u00e2ncit\u0103 \u0219i mai mult de faptul c\u0103, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, a sc\u0103zut foarte mult interesul cump\u0103r\u0103torilor fa\u021b\u0103 de ceramica nesm\u0103l\u021buit\u0103 produs\u0103 la Corund. Din statisticile vremii putem observa sc\u0103derea accentuat\u0103 a interesului fa\u021b\u0103 de ceramica nesm\u0103l\u021buit\u0103 \u0219i cre\u0219terea interesului pentru ceramica sm\u0103l\u021buit\u0103. Trecerea de la produc\u021bia de ceramic\u0103 nesm\u0103l\u021buit\u0103 la cea sm\u0103l\u021buit\u0103 a fost urgentat\u0103 \u0219i de sc\u0103derea pre\u021bului la vasele nesm\u0103l\u021buite.
La ini\u021biativa Camerei de Comer\u021b \u0219i Industrie din T\u00e2rgu Mure\u0219, ministrul comer\u021bului din acea perioad\u0103 a organizat pentru me\u0219terii din Corund cursuri de perfec\u021bionare, \u00een cadrul c\u0103rora ace\u0219tia s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 tehnica de sm\u0103l\u021buire a vaselor, \u00eens\u0103 ace\u0219tia au r\u0103mas reticen\u021bi fa\u021b\u0103 de acest demers.
Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX, G\u00e1sp\u00e1r Gyula a \u00eenfiin\u021bat \u00een localitate o mic\u0103 fabric\u0103 \u00een care producea ceramic\u0103 sm\u0103l\u021buit\u0103. Aici lucrau mai mul\u021bi me\u0219teri locali, care, treptat, au \u00eenceput s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 \u0219i chiar s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 noul proces de produc\u021bie. R\u0103sp\u00e2ndirea ceramicii sm\u0103l\u021buite a \u00eensemnat redresarea me\u0219te\u0219ugului c\u00e2t \u0219i a localit\u0103\u021bii, din punct de vedere economic.
Me\u0219terii din regiune au reu\u0219it s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i calit\u0103\u021bile artistice pe vasele de ceramic\u0103. Acest lucru \u00eens\u0103 a dus la dispari\u021bia treptat\u0103 a me\u0219te\u0219ugului tradi\u021bional a ceramicii nesm\u0103l\u021buite. Olarii localit\u0103\u021bii, datorit\u0103 m\u0103iestriei \u0219i priceperii, au reu\u0219it s\u0103 concureze \u0219i cu marile fabrici de ceramic\u0103 ale vremii. Ei au reu\u0219it s\u0103 \u00ee\u0219i r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 produsele \u00een localit\u0103\u021bile \u0219i a\u0219ez\u0103rile din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova.
\u00cen perioada interbelic\u0103, ol\u0103ritul a devenit cel mai bine pl\u0103tit me\u0219te\u0219ug din aceast\u0103 regiune. Dup\u0103 anii ’30, pe vasele produse la Corund \u00eencep s\u0103 apar\u0103 tot mai des motive etnografice\/populare.
Odat\u0103 cu r\u0103sp\u00e2ndirea ceramicii sm\u0103l\u021buite – pe cancee, farfurii, castroane \u2013 ornamentele sunt aplicate cu cornul \u0219i pensula. Conturul ornamentului este marcat cu cornul \u00een maro pe angob\u0103 alb-g\u0103lbui iar interiorul decorului este pictat \u00een culorile verde, galben, maro, albastru.
Multitudinea elementelor decorative indic\u0103 aspecte importante ale credin\u021bei \u0219i vie\u021bii populare reprezent\u00e2nd bog\u0103\u021bia florei \u0219i faunei acestui \u021binut. Ca motive decorative cele mai des \u00eent\u00e2lnite sunt laleaua, floarea de col\u021b, floarea soarelui, coco\u0219ul etc.
Suprafa\u021ba decorativ\u0103 a vaselor era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103, de regul\u0103, \u00een trei sau cinci registre. Registrul central al canceelor, de regul\u0103, era decorat cu buchete de flori stilizate reprezent\u00e2nd pomul vie\u021bii, iar restul registrelor cu semicercuri, raze, motive geometrice. Farfuriile erau de regul\u0103 ornamentate cu buchete de flori \u2013 laleaua, floarea soarelui \u2013 \u00een culori verde, maro sau galben \u00eenchis.
Dup\u0103 cel de-al II-lea r\u0103zboi mondial, marile ateliere care func\u021bionau la Corund au fost na\u021bionalizate, iar situa\u021bia celor mici a devenit din ce \u00een ce mai dificil\u0103. S-a pus \u00een aplicare produc\u021bia \u00een serie a blidelor ornamentale, a vaselor \u0219i obiectelor de decor, iar din anii ’60 a \u00eenceput \u0219i produc\u021bia de ceramic\u0103 neagr\u0103.
\u00cen 1974 se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 o fabric\u0103 de ceramic\u0103 modern\u0103, unde sunt angaja\u021bi muncitori califica\u021bi la \u0218coala de meserii din Odorheiu Secuiesc. \u00cens\u0103 evenimentele din 1989 au adus schimbarea \u0219i \u00een via\u021ba fabricii de ceramic\u0103 de la Corund. Din cauza infla\u021biei, a managementului defectuos din anii ’90, produc\u021bia fabricii a sc\u0103zut drastic \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, a dus la \u00eenchiderea acesteia. \u00cenchiderea fabricii \u00eens\u0103 nu a \u00eensemnat sf\u00e2r\u0219itul ol\u0103ritului la Corund. Atelierele mici \u0219i mijlocii au reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103, s\u0103 prospere \u0219i \u00een perioada postdecembrist\u0103.
De-a lungul timpului, reputa\u021bia ceramicii de la Corund a dep\u0103\u0219it cu mult grani\u021bele \u021b\u0103rii \u0219i chiar ale Europei. Obiectele acestei localit\u0103\u021bi au ajuns \u00een toate \u021b\u0103rile celor cinci continente.
\u00cen prezent, num\u0103rul olarilor din aceast\u0103 localitate este unul mic, relativ la al\u021bi ani, exist\u00e2nd c\u00e2teva familii \u00een cadrul c\u0103rora me\u0219te\u0219te\u0219ugul a fost transmis, care particip\u0103 cu obiectele pe care le confec\u021bioneaz\u0103 la t\u00e2rgurile din \u021bar\u0103, la muzee, la s\u0103rb\u0103tori \u0219i la diferite alte ocazii, Corundul fiind \u00een continuare un centru de ceramic\u0103, din Transilvania, \u00een care tradi\u021bia a r\u0103mas vie.
Text : Kozma Jozsef, muzeograf
Bibliografie : Bardi N\u00e1ndor, P\u00e1l Judith: Sz\u00e9kelyf\u00f6ld t\u00f6rt\u00e9nete, 2016, Suba L\u00e1szl\u00f3:
Torda \u00e9s k\u00f6rny\u00e9ke fazekass\u00e1ga, 2005, Karla Ro\u0219ca, Horst Klusch: Ceramica din Transilvania
Foto- obiecte din colec\u021bia de ceramic\u0103 a muzeului<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"