{"id":1418,"date":"2021-09-13T12:42:09","date_gmt":"2021-09-13T10:42:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1418"},"modified":"2021-09-13T12:42:11","modified_gmt":"2021-09-13T10:42:11","slug":"culesul-din-natura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/culesul-din-natura\/","title":{"rendered":"Culesul din natur\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\n
\"\" \"\" \"\"<\/div>\n
Culesul din natur\u0103<\/div>\n
Printre ocupa\u0163iile secundare specifice zonei Mure\u0219, care au presupus valorificarea ofertei naturale, culesul din natur\u0103 s-a practicat constant, acoperind cerin\u021be at\u00e2t din sfera nutri\u021biei, c\u00e2t \u0219i a medicinii populare \u0219i a chimiei organice (ob\u021binerea coloran\u0163ilor naturali folosi\u0163i la textile).<\/div>\n
Recoltarea plantelor urma un set de reguli bine stabilit care aveau scopul de a p\u0103stra calit\u0103\u021bile plantelor, \u00een perioada \u00een care aveau efectul maxim, plantele utilizate ca \u0219i coloran\u021bi vegetali fiind uscate \u0219i p\u0103strate \u00een locuri ferite de noxe. Scoar\u021bele \u0219i r\u0103d\u0103cinile se adunau prim\u0103vara \u0219i toamna, iar p\u0103r\u021bile aeriene \u2013 tulpini florifere, ramuri, frunze, flori, fructe \u2013 se culegeau la maturitatea plantei.<\/div>\n
Din flora spontan\u0103 era ob\u0163inut\u0103 materia prim\u0103 pentru vopsitul \u0163es\u0103turilor de c\u00e2nep\u0103, in, l\u00e2n\u0103, a pieilor etc. Astfel, pentru ob\u0163inerea culorii negre se foloseau: coaja de arin, coaja de nuc\u0103 coapt\u0103, nucile de stejar, pentru culoarea ro\u015fie \u2013 roiba, pentru galben erau folosite cojile de m\u0103r p\u0103dure\u0163, de s\u00e2nger sau de ceap\u0103, pentru brun- frunzele de nuc, pentru albastru- coaja de arin.<\/div>\n
Plantele preferate, pentru dezvoltarea timpurie \u0219i pentru aportul de vitamine pe care \u00eel aduceau prin compensarea valorii nutritive sc\u0103zut\u0103 a resurselor alimentare, din perioada \u00een care nu era maturizat\u0103 recolta erau: urzica, loboda, s\u0103l\u0103\u021bica, m\u0103cri\u0219ul, \u0219tevia, precum \u0219i plantele consumate crude- bulbii de cartofi, feregu\u021b\u0103, napi porce\u0219ti, \u0219i continu\u00e2nd cu frunzele diverselor plante: m\u0103cri\u0219ul-iepurelui, dracil\u0103, apoi cu l\u0103starii cruzi de m\u0103cri\u0219, br\u0103bin . Prim\u0103vara \u0219i toamna se culegeau, cu prec\u0103dere, bure\u021bi, hribi, ciupercile de c\u00e2mp, bure\u021bii iu\u021bi, g\u0103lbiorii.<\/div>\n
Dezvoltarea culturilor, a dus la restr\u00e2ngerea suprafe\u021belor cu plante s\u0103lbatice folosite \u00een alimenta\u021bie, f\u0103r\u0103 a \u00eenceta culesul, p\u0103str\u00e2ndu-se ca aport de hran\u0103 suplimentar.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Bibliografie: V. Butura, Etnografia Poporului Rom\u00e2n, 1978<\/div>\n<\/div>\n
\n
\u00a0<\/div>\n
Fotografii din arhiva Muzeului Etnografic `Anton Badea`, Culesul din natur\u0103, Bilbor, 1962<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Culesul din natur\u0103 Printre ocupa\u0163iile secundare specifice zonei Mure\u0219, care au presupus valorificarea ofertei naturale, culesul din natur\u0103 s-a practicat constant, acoperind cerin\u021be at\u00e2t din sfera nutri\u021biei, c\u00e2t \u0219i a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1418","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1418","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1418"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1418\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}