{"id":1459,"date":"2021-11-28T08:55:51","date_gmt":"2021-11-28T06:55:51","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1459"},"modified":"2021-11-28T08:55:53","modified_gmt":"2021-11-28T06:55:53","slug":"sezatorile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/sezatorile\/","title":{"rendered":"\u0218ez\u0103torile"},"content":{"rendered":"\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-1460\" src=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/258086941_4668588416530972_2831121345428817006_n-199x300.jpg\" alt=\"\" width=\"199\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/258086941_4668588416530972_2831121345428817006_n-199x300.jpg 199w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/258086941_4668588416530972_2831121345428817006_n-679x1024.jpg 679w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/258086941_4668588416530972_2831121345428817006_n-768x1158.jpg 768w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/258086941_4668588416530972_2831121345428817006_n-1019x1536.jpg 1019w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/258086941_4668588416530972_2831121345428817006_n-99x150.jpg 99w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/258086941_4668588416530972_2831121345428817006_n.jpg 1280w\" sizes=\"(max-width: 199px) 100vw, 199px\" \/><\/p>\n<p>Odat\u0103 cu terminarea muncilor agricole, c\u00e2nd lumea satelor intra \u00eentr-o perioad\u0103 de repaus, dar mai ales dup\u0103 l\u0103satul secului de Cr\u0103ciun, \u00eencepea sezonul \u0219ez\u0103torilor.<br \/>\u0218ez\u0103torile erau \u00eent\u00e2lniri comunitare cu caracter lucrativ dar \u0219i distractiv, oamenii satelor \u00eembinau at\u00e2t lucrul c\u00e2t \u0219i distrac\u021bia. Era locul unde se \u00eenv\u0103\u021bau desprinderi practive dar \u0219i multe obiceiuri.<br \/>\u00cen Postul Cr\u0103ciunului, principala preocupare casnic\u0103 era legat\u0103 de industria textil\u0103, torsul c\u00e2nepii, a inului, l\u00e2nii, &#8211; munci care se f\u0103ceau cu mult\u0103 pl\u0103cere \u00een cadrul acestor \u00eent\u00e2lniri. \u0218ez\u0103torile erau organizate dup\u0103 criterii de v\u00e2rst\u0103, fiind \u0219ez\u0103tori de fete, de femei \u0219i mixte.<br \/>Orice persoan\u0103 putea participa la astfel de \u00eent\u00e2lniri. Erau organizate la anumite case care erau \u0219i gazdele evenimentului. Participan\u021bii aveau anumite obliga\u021bii fa\u021b\u0103 de gazd\u0103, petrolul pentru luminat, lemnele de foc iar uneori pl\u0103teau chiar \u0219i o tax\u0103. A\u0219ezarea \u00een \u00eenc\u0103pere era f\u0103cut\u0103 dupa o anumit\u0103 ierarhie, \u00een locurile din fa\u021b\u0103 st\u0103teau persoanele mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i fetele mari, iar cei mai tineri st\u0103teau \u00eenspre u\u0219\u0103.<br \/>La \u0219ez\u0103toare particicipau \u0219i b\u0103rba\u021bi, care lucrau la cioplitul furcilor, \u00eempleteau m\u0103nu\u0219i etc., dar erau a\u0219tepta\u021bi cu ner\u0103bdare \u0219i feciorii, care veneau unde era fata \u00eendr\u0103git\u0103. Aici tinerii se cuno\u0219teau observ\u00e2ndu-\u0219i calit\u0103\u021bile c\u00e2t \u0219i defectele. Idealul de fat\u0103 c\u0103utat era &#8211; harnic\u0103, frumoas\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103, iar fata alegea un b\u0103iat care s\u0103 aib\u0103 casa lui, s\u0103 nu locuiasc\u0103 cu p\u0103rin\u021bii \u0219i s\u0103 aib\u0103 un loc de munc\u0103.<br \/>\u00cen \u0219ez\u0103toare se c\u00e2nta, se spuneau ghicitori, glume, jocuri de \u0219ez\u0103tori, se discutau nout\u0103\u021bile din sat: nun\u021bi, mor\u021bi, na\u0219teri, accidente etc., \u00een paralel se lucra.<br \/>Participantele mai \u00een v\u00e2rst\u0103 luau atitudine fa\u021b\u0103 de anumite comportamente sau fapte \u0219i sanc\u021bionau ceea ce nu corespundea normelor societ\u0103\u021bii sau moralei cre\u0219tine. O func\u021bie important\u0103 a \u0219ez\u0103torii era aceea de formare \u0219i transmitere a valorilor spirituale.<br \/>Foto din arhiva Muzeului Etnografic Anton Badea<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Odat\u0103 cu terminarea muncilor agricole, c\u00e2nd lumea satelor intra \u00eentr-o perioad\u0103 de repaus, dar mai ales dup\u0103 l\u0103satul secului de Cr\u0103ciun, \u00eencepea sezonul \u0219ez\u0103torilor.\u0218ez\u0103torile erau \u00eent\u00e2lniri comunitare cu caracter lucrativ [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[30,4],"tags":[],"class_list":["post-1459","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arhiva","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1459","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1459"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1459\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1459"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1459"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1459"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}