{"id":1485,"date":"2021-12-17T12:09:43","date_gmt":"2021-12-17T10:09:43","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1485"},"modified":"2021-12-17T12:09:44","modified_gmt":"2021-12-17T10:09:44","slug":"colindatul-cu-turca-pe-valea-muresului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/colindatul-cu-turca-pe-valea-muresului\/","title":{"rendered":"Colindatul cu turca pe Valea Mure\u0219ului"},"content":{"rendered":"\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"alignnone wp-image-1486 size-full\" src=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/268760860_4770380603018419_7110867252323226992_n.jpg\" alt=\"\" width=\"1024\" height=\"666\" srcset=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/268760860_4770380603018419_7110867252323226992_n.jpg 1024w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/268760860_4770380603018419_7110867252323226992_n-300x195.jpg 300w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/268760860_4770380603018419_7110867252323226992_n-768x500.jpg 768w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/12\/268760860_4770380603018419_7110867252323226992_n-150x98.jpg 150w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/p>\n<p>\u00cen satele mure\u0219ene s-au p\u0103strat mai multe obiceiuri din vechime care, prin frumuse\u021bea lor, \u00eenc\u0103 bucur\u0103 sufletele oamenilor. Un loc deosebit \u00eel au obiceiurile de iarn\u0103- colindatul \u0219i colindatul cu turca.<br \/>Mai demult acest obicei era \u00eent\u00e2lnit \u00een aproape toate satele, acum, \u00eel mai \u00eent\u00e2lnim numai \u00een c\u00e2teva sate din jude\u0163 &#8211; la Idicel P\u0103dure, Deleni, Pietri\u015f Vale, V\u0103tava.<br \/>Preg\u0103tirea pentru \u201eumblatul cu turca\u201d \u00eencepea pe la jum\u0103tatea postului Cr\u0103ciunului, c\u00e2nd erau chema\u0163i feciorii la gazda turcii. Gazda era c\u0103utat\u0103 din timp, dintre gospodarii care aveau fecior \u00een grupul de colind\u0103tori. Se prefera o cas\u0103 mai mare, unde feciorii primeau o \u00eenc\u0103pere \u00een care se adunau s\u0103 \u00eenve\u0163e colinde, s\u0103 fac\u0103 repeti\u0163ii (sub \u00eendrumarea gazdei) \u015fi s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 turca.<br \/>Turca este confec\u021bionat\u0103 dintr-un lipideu \u021besut manual fixat pe o bot\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 acopere corpul celui ce o va juca. Pe lipideu sunt cusu\u021bi c\u0103naci colora\u0163i, zurg\u0103l\u0103i, o piele de iepure sau c\u0103prioar\u0103 \u015fi \u201epr\u00e2snele\u201d \u2013 rozete f\u0103cute din bure\u0163i usca\u0163i pe care erau \u00eencrustate motive str\u0103vechi: soarele, luna, bradul etc. Capul turcii are un clon\u0163 din lemn a c\u0103rui falc\u0103 de jos, activat\u0103 printr-o sfoar\u0103, produce un \u201ecl\u0103mp\u0103nit\u201d \u00een timp ce e jucat\u0103. Coarnele sunt \u00eempodobite cu c\u0103naci din l\u00e2n\u0103. La casa gazdei erau ale\u015fi conduc\u0103torii cetei \u2013 doi feciori mai buni de gur\u0103 \u2013 numi\u021bi \u201ev\u0103tafi\u201d. Se mai alegeau doi colceri \u2013 cei ce adunau b\u0103utura \u00een timpul colindatului; doi c\u0103prari \u2013 cei care str\u00e2ngeau carnea dat\u0103 colind\u0103torilor; un col\u0103car \u2013 cel care ducea colacii \u00een desagi \u0219i un \u201ebgidu\u015f\u201d \u2013 cel care merge \u00eenaintea turcii \u015fi care cere permisiunea gazdei pentru a juca turca.<br \/>\u201eBgidu\u015ful\u201d este un personaj hazliu, ce \u00eenso\u0163e\u015fte jocul turcii prin pantomim\u0103 \u015fi strig\u0103turi. El este \u00eembr\u0103cat \u00een pantaloni \u015fi hain\u0103, zdren\u0163os \u015fi \u201ec\u00e2rpit\u201d \u00een unele locuri cu petece multicolore. Pe cap poart\u0103 un chipiu, pe fa\u0163\u0103 are un obr\u0103zar din p\u00e2nz\u0103 alb\u0103 sau neagr\u0103. \u00cen m\u00e2n\u0103 \u021bine o bot\u0103 ce are legat\u0103 de ea un ciorap umplut cu cenu\u015f\u0103 \u015fi c\u00e2teva boabe de fasole. Cu ea bate la u\u015fa gazdei, cer\u00e2nd permisiunea de a intra \u015fi love\u015fte cu ea femeile \u015fi copiii.<br \/>Ceata de colind\u0103torilor intr\u0103 \u00een cas\u0103, urmat\u0103 de turc\u0103 \u015fi cetera\u015fi, \u015fi \u00eencepe prima colind\u0103, prin care se ureaz\u0103 pentru \u00eentreaga cas\u0103. Dac\u0103 \u00een familie sunt fete sau feciori, \u201ebgidu\u015ful\u201d cere s\u0103 li se colinde mai \u00eent\u00e2i feciorilor, apoi fetelor, iar ultima colind\u0103 este adresat\u0103 gazdei.<br \/>Dup\u0103 aceste colinde, \u00eencepe s\u0103 fie jucat\u0103 turca, \u00een acompaniament de vioar\u0103 \u015fi fluier. Jocul turcii este \u00eenso\u0163it de zgomote specifice, produse de izbirea puternic\u0103 a b\u0103\u0163ului de p\u0103m\u00e2nt \u015fi de \u201ecl\u0103mp\u0103nirea\u201d clon\u0163ului. Dup\u0103 un timp, jocul \u00ee\u015fi pierde din vioiciune, turca se clatin\u0103, se \u00eentinde la p\u0103m\u00e2nt \u015fi mimeaz\u0103 moartea. \u201eBgidu\u015ful\u201d se apleac\u0103 deasupra ei, o atinge cu b\u0103\u0163ul, roste\u0219te un desc\u00e2ntec ce are puterea s\u0103 \u00eenvie turca.<br \/>Jocul cu turca sau capra, simbolizeaz\u0103 moartea \u0219i rena\u0219terea timpului ( a anului vechi) \u0219i a Divinit\u0103\u021bii la solstitiul de iarn\u0103.<br \/>\u00cen casele unde sunt fete de m\u0103ritat sau neveste tinere, acestea sunt jucate de c\u0103tre feciori, iar la sf\u00e2r\u0219it se face \u201eplata\u201d colind\u0103torilor. Pe l\u00e2ng\u0103 bani, se d\u0103 colind\u0103torilor un colac mare, c\u00e2rna\u021bi \u015fi carne de porc, folosite la masa ce se va organiza la jocul de la Boboteaz\u0103, pentru to\u0163i care au primit turca.<br \/><br \/>Fotografie din Arhiva Muzeului Etnografic \u201dAnton Badea\u201d, colind\u0103tori la Pietri\u0219 Vale (jud. Mure\u0219), 1969<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen satele mure\u0219ene s-au p\u0103strat mai multe obiceiuri din vechime care, prin frumuse\u021bea lor, \u00eenc\u0103 bucur\u0103 sufletele oamenilor. Un loc deosebit \u00eel au obiceiurile de iarn\u0103- colindatul \u0219i colindatul cu [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1485","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1485","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1485"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1485\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1485"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1485"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1485"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}