{"id":1661,"date":"2022-07-13T08:28:13","date_gmt":"2022-07-13T06:28:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1661"},"modified":"2022-07-13T08:30:29","modified_gmt":"2022-07-13T06:30:29","slug":"obiceiuri-la-seceris","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/obiceiuri-la-seceris\/","title":{"rendered":"Obiceiuri la seceri\u0219"},"content":{"rendered":"\n
\n
\"\" \"\" \"\"<\/div>\n
Obiceiurile la seceri\u0219 \u00ee\u0219i au originea \u00een ritualurile agrare, prin intermediul c\u0103rora omul primitiv \u00eencerca s\u0103 creeze o leg\u0103tur\u0103 cu for\u021bele sacre care asigurau recolte bune.<\/div>\n
F\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura cu actul seceratului, se poate observa o asem\u0103nare: at\u00e2t via\u021ba omului, c\u00e2t \u0219i cea a gr\u00e2ului, sunt retezate de aceea\u0219i unealt\u0103\u2013secera, care devine, \u00een epoca medieval\u0103, simbol al mor\u021bii. Credin\u021ba \u00een existen\u021ba spiritului gr\u00e2ului a dat na\u0219tere obiceiurilor din perioada seceri\u0219ului. \u00cen societ\u0103\u021bile primitive, acest spirit trebuia s\u0103 fie protejat pentru c\u0103 simbolizeaz\u0103 \u00eencheierea unui ciclu vegetal. \u00cen acela\u0219i timp, spiritul gr\u00e2ului asigur\u0103 rena\u0219terea viitoarelor recolte.<\/div>\n
Acest obicei s-a n\u0103scut din credin\u021ba \u00een existen\u021ba unui spirit al gr\u00e2ului, care, \u00een timpul seceratului, se ascunde \u00een ultimele spice; conform unelor tradi\u021bii el trebuie protejat, intruc\u00e2t, pe de o parte, simbolizeaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul unui ciclu vegetal, iar pe de alt\u0103 parte, asigur\u0103 rena\u0219terea. Bobul de gr\u00e2u se spune c\u0103 ar fi fa\u021ba lui Hristos, iar la finalul seceri\u0219ului, ultimele spice se \u00eennoad\u0103 pentru ca \u021barina s\u0103 fie protejat\u0103. Gr\u00e2ul are o valoare simbolic\u0103 deosebit\u0103, el nu se arunc\u0103 pe jos, fiind esen\u021ba p\u00e2inii noastre, celei de fiecare zi.<\/div>\n
Cununa gr\u00e2ului este un vechi obicei agrar, menit s\u0103 asigure rodnicia p\u0103m\u00e2ntului, organizat la sf\u00e2r\u015fitul seceri\u015fului.<\/div>\n
Obiectul ceremonial, care se face din spice la sf\u00e2r\u015fit de seceri\u015f, se nume\u015fte cunun\u0103, buzdugan, cruce, pean\u0103, barba popii, barba lui Dumnezeu. El st\u0103 \u00een centrul desf\u0103\u015fur\u0103rii ceremonialelor \u015fi reprezint\u0103 cununa de spice pe care secer\u0103torii o duc la casa gospodarului dup\u0103 ce au terminat seceratul.<\/div>\n
\u00cen cadrul obiceiului, nu se cunoa\u0219te un ceremonial aparte de \u00eencepere a muncii. P\u00e2n\u0103 la terminarea seceratului, c\u00e2nd se face cununa, munca decurge dup\u0103 r\u00e2nduiala \u00eend\u0103tinat\u0103. La amiaz\u0103 se ofer\u0103 cl\u0103ca\u015filor rachiu, apoi li se serve\u0219te masa. Dup\u0103 mas\u0103 urmeaz\u0103 ceasul de odihn\u0103.<\/div>\n
Pe tot timpul seceratului, fetele secer\u0103 iar fl\u0103c\u0103ii cosesc \u015fi leag\u0103 snopii. Snopii sunt a\u015feza\u0163i \u00een cl\u0103i, \u00een sensul rota\u0163iei soarelui. La v\u00e2rf se pune o \u201ec\u0103ciul\u0103\u201d \u2013 un snop a\u015fezat vertical, cu spicele \u00een jos.<\/div>\n
Ceremonialul cununii urmeaz\u0103 c\u00e2teva momente: preg\u0103tirea cetelor de secer\u0103tori, str\u00e2ngerea recoltei, \u00een comun, \u015fi \u00eempletirea cununii, constituirea alaiului \u015fi plecarea lui la casa gazdei, ritualul ud\u0103rii cu ap\u0103 a cununii, masa tradi\u0163ional\u0103 la casa gazdei, jocul.<\/div>\n
La sf\u00e2r\u015fitul seceri\u015fului se \u00eemplete\u0219te o cunun\u0103 din cele mai frumoase spice, luate din ultimul snop, sau dintr-o bucat\u0103 de hold\u0103 l\u0103sat\u0103 anume nesecerat\u0103. \u00cempletirea se face \u00een 3, ca p\u0103rul femeii. Cununa este \u00eempletit\u0103 de 3,4 femei, av\u00e2nd form\u0103 circular\u0103. \u00cen unele locuri cununa are form\u0103 de buzdugan, cruce simpl\u0103 sau cu mai multe bra\u0163e. Odat\u0103 terminat\u0103 cununa, este adus\u0103 \u00een mijlocul secer\u0103torilor care \u00eentind \u00een jurul ei o hor\u0103, apoi o predau celei care urma s\u0103 o poarte.<\/div>\n
Cununa de spice se a\u015feaz\u0103 pe capul celei mai harnice fete, de obicei nem\u0103ritat\u0103, dac\u0103 \u00eendepline\u0219te anumite condi\u0163ii de castitate, h\u0103rnicie, frumuse\u0163e, s\u0103 aib\u0103 ambii p\u0103rin\u0163i etc; se formeaz\u0103 alaiul \u015fi, cu c\u00e2ntecul cununii, se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre sat, spre casa gazdei.<\/div>\n
Alaiul este compus din fete tinere, neveste, v\u00e2rstnici, feciori care au ajutat la recoltat. \u00cen frunte, muzica \u015fi gospodarul, dup\u0103 aceea, cununa urmat\u0103 de fete \u015fi feciori. Tot timpul drumului fetele c\u00e2nt\u0103 \u201eC\u00e2ntecul cununii\u201d.<\/div>\n
\u00cen sat, cununa este a\u015fteptat\u0103 \u015fi udat\u0103 la toate por\u0163ile cu ap\u0103 din abunden\u0163\u0103, aceast\u0103 datin\u0103 simboliz\u00e2nd str\u0103vechi rituri de fertilitate. \u00cen felul acesta, \u00eentreg satul particip\u0103 la desf\u0103\u015furarea ceremonialului.<\/div>\n
C\u00e2nd alaiul ajunge la casa gazdei, este a\u015fteptat la poart\u0103 cu c\u0103ni cu ap\u0103, cununa este din nou udat\u0103. Alaiul intra apoi \u00een cas\u0103, unde este a\u015fteptat de gospodari cu masa pus\u0103, cu un colac, cu o sticl\u0103 de vin\/ rachiu. Ei ocolesc de trei ori masa c\u00e2nt\u00e2nd, apoi a\u015feaz\u0103 \u00een mod solemn cununa pe mas\u0103.<\/div>\n
Gazda ia cununa, o at\u00e2rn\u0103 la grind\u0103 \u015fi o p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la sem\u0103natul urm\u0103tor. Urmeaz\u0103 masa oferit\u0103 de gazd\u0103 celor care au luat parte la secerat \u015fi apoi petrecerea \u0219i jocul.<\/div>\n
Cununa spicului de gr\u00e2u era f\u0103cut\u0103 de o femeie b\u0103tr\u00e2n\u0103, ajutat\u0103 de fetele mai tinere, fiind confec\u021bionat\u0103 din spice de gr\u00e2u \u0219i din flori de c\u00e2mp, iar pe l\u00e2ng\u0103 cunun\u0103 se f\u0103cea o cruce din spice care, ulterior, era pus\u0103 la o icoan\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul urm\u0103tor. Dup\u0103 ce cununa e terminat\u0103, un alai alc\u0103tuit din fete tinere, neveste si feciori care au ajutat la recolt\u0103, se \u00eendreapt\u0103 spre sat, c\u00e2nt\u00e2nd si juc\u00e2nd \u00een fa\u021ba caselor gospodarilor, \u00een acest fel \u00eentreaga comunitate s\u0103teasc\u0103 particip\u0103 la acest ceremonial. Ajunsi la casa gazdei, cununa este udat\u0103, fetele c\u00e2nt\u0103 \u0219i a\u0219eaz\u0103 cununa pe mas\u0103. Cununa, ulterior, este a\u0219ezat\u0103 de c\u0103tre gazd\u0103, la loc de cinste, \u00een cas\u0103. Acest ceremonial se \u00eencheie cu o mas\u0103 oferit\u0103 de gazd\u0103, cu joc \u0219i voie bun\u0103.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n
\n
Arhiva Muzeului Etnografic \u201eAnton Badea\u201d, S\u00e2nmihaiu de P\u0103dure, jud. Mure\u0219, 2008<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Obiceiurile la seceri\u0219 \u00ee\u0219i au originea \u00een ritualurile agrare, prin intermediul c\u0103rora omul primitiv \u00eencerca s\u0103 creeze o leg\u0103tur\u0103 cu for\u021bele sacre care asigurau recolte bune. F\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura cu actul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[30,4],"tags":[],"class_list":["post-1661","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arhiva","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1661","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1661"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1661\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1661"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1661"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1661"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}