{"id":1681,"date":"2022-10-04T11:38:47","date_gmt":"2022-10-04T09:38:47","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1681"},"modified":"2022-10-04T11:38:50","modified_gmt":"2022-10-04T09:38:50","slug":"coboratul-oilor-de-la-munte-sau-ospatul-oilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/coboratul-oilor-de-la-munte-sau-ospatul-oilor\/","title":{"rendered":"Cobor\u00e2tul oilor de la munte sau \u201eOsp\u0103\u021bul oilor\u201d"},"content":{"rendered":"\n

<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\" \"\"<\/div>\n
\u201eOsp\u0103\u0163ul oilor\u201d este o s\u0103rb\u0103toare care \u00eencheie anul pastoral \u015fi care se organizeaz\u0103 la 14 octombrie de ziua Cuvioasei Paraschiva. Localnicii numesc aceast\u0103 zi \u015fi Vinerea Mare pentru c\u0103, spun ei, Sf\u00e2nta Vinere era ocrotitoarea ciobanilor.<\/div>\n
\u00cen ziua de 14 octombrie, \u00een Vinerea Mare, turma se sparge, oile se aleg, se hot\u0103r\u0103\u015fte unde se face tomnatul, se face plata ciobanilor \u015fi se s\u0103rb\u0103tore\u015fte printr-un \u201eosp\u0103\u0163\u201d \u00eentoarcerea oilor \u015fi a ciobanilor. \u00cencepe acum a doua perioad\u0103 a anului pastoral, caracterizat\u0103 prin fertilitate, apari\u0163ia mieilor prim\u0103vara \u015fi absen\u0163a randamentului economic.<\/div>\n
\u00cen decursul anilor, datorit\u0103 transform\u0103rilor economice \u015fi social-politice, tipul arhaic de p\u0103storit a suferit numeroase modific\u0103ri \u015fi \u00een satele de pe la noi, iar ciob\u0103nia nu mai este o meserie cum era \u00eenainte, poate \u015fi datorit\u0103 sc\u0103derii num\u0103rului de animale. \u00cen raza satului, \u00een acest an, se aflau 10 turme de oi \u015fi 10 st\u00e2ni.<\/div>\n
Gazd\u0103 la obicei ne-a fost Gavril de la Bonz\u0103re\u015fti; el este \u015feful st\u00e2nei \u015fi urmeaz\u0103 o tradi\u0163ie de familie \u2013 str\u0103bunicul, bunicul \u015fi p\u0103rin\u0163ii s\u0103i au avut aceea\u015fi ocupa\u0163ie iar el ciob\u0103ne\u015fte de copil, de aproape 60 de ani.<\/div>\n
St\u00e2na lui Gavril, situat\u0103 \u00een partea de nord-est a hotarului comunal, pe platoul Bonz\u0103re\u015fti, alc\u0103tuit dintr-un \u015fir de culmi compacte, este o st\u00e2n\u0103 propriu-zis\u0103, cu toate dot\u0103rile specifice. St\u00e2na, c\u0103reia i se mai spune \u015fi s\u0103la\u015f, este o construc\u0163ie aproape p\u0103trat\u0103, din sc\u00e2ndur\u0103, cu acoperi\u015ful \u00een dou\u0103 ape. Ea este un \u00eensemn al ob\u00e2r\u015fiei \u015fi vetrei str\u0103bune, aici se prepar\u0103 ca\u015ful, urda, j\u00e2nti\u0163a; aici se g\u0103se\u015fte comarnicul (poli\u0163a pe care se pune ca\u015ful la uscat), un pat, o mas\u0103, vasele pentru prepararea produselor \u015fi vatra liber\u0103. Inventarul pastoral de la st\u00e2n\u0103 \u015fi-a p\u0103strat neschimbat\u0103 denumirea, \u00een func\u0163ie de rosturile lui \u015fi cuprinde, printre altele: blidele, budaca (vas de lemn pentru adunatul laptelui), bod\u00e2rl\u0103ul, ceaonul din font\u0103 pentru m\u0103m\u0103lig\u0103, cel din cupru pentru fiert z\u0103rul, comarnicul, crinta (suport din sc\u00e2ndur\u0103 pentru scurs ca\u015ful), covata (vas de lemn pentru fr\u0103m\u00e2ntat br\u00e2nza), g\u0103leata (vas din lemn pentru muls), linguri pentru prepararea laptelui, p\u00e2nz\u0103tur\u0103 (\u0163es\u0103tura prin care se strecoar\u0103 ca\u015ful), pirostria (suport de metal pentru pus ceaunul la foc), s\u0103l\u015ferul (o crac\u0103 cu cioturi pe care se pun vasele la uscat).<\/div>\n
Aproape de st\u00e2n\u0103 se afl\u0103 grajdul \u015fi strunga, ocolul oilor. Despre strung\u0103, legea b\u0103tr\u00e2neasc\u0103 spune c\u0103 trebuie mutat\u0103 la 8-10 zile, pentru a feri oile de \u201eboala sufoc\u0103rii\u201d \u015fi pentru gunoirea p\u0103\u015funii.<\/div>\n
Momentele importante ale s\u0103rb\u0103torii sunt: alegerea oilor \u2013 stabilirea tomnatului, socoteala ciobanilor, masa, rug\u0103ciunea preotului \u015fi petrecerea.<\/div>\n
Mai \u00eent\u00e2i, din strung\u0103 se alege oaia pe care o taie la osp\u0103\u0163, apoi \u015feful de st\u00e2n\u0103 cheam\u0103 proprietarii s\u0103-\u015fi aleag\u0103 oile \u2013 fiecare dup\u0103 semnul de proprietate<\/div>\n
Cei care au oi \u015fi nu au fost \u00een v\u0103rat pl\u0103tesc v\u0103ratul cu dou\u0103 cupe de f\u0103in\u0103 de m\u0103lai sau dou\u0103 cupe de porumb boabe \u015fi\/ sau o sum\u0103 de bani. Tot \u00een stabilirea \u201ebgirului\u201d sunt trecute \u015fi cele 5,5 kg br\u00e2nz\u0103 \u015fi 0,500 kg urd\u0103 pe care ciobanul le d\u0103 pentru o oaie proprietarului.<\/div>\n
Ciobanii trebuie s\u0103 dea socoteal\u0103 pentru oile lips\u0103. Dac\u0103 nu pot ar\u0103ta urechile cu semnul de proprietate, trebuie s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 la valoarea pie\u0163ei.<\/div>\n
Scopul practic al acestei ocupa\u0163ii \u00eel constituie valorificarea produselor. Dintotdeauna aceast\u0103 ocupa\u0163ie a avut un rol important, \u00een general, dar \u00eentr-un mod special pentru comunitatea celor ce o practic\u0103.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n
\n
Maria Borzan, Roxana Maria Man, Din zestrea \u021binutului mure\u0219ean, Sibiu, 2010<\/div>\n<\/div>\n
\n
Fotografii din Arhiva Muzeului Etnografic \u201dAnton Badea\u201d<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eOsp\u0103\u0163ul oilor\u201d este o s\u0103rb\u0103toare care \u00eencheie anul pastoral \u015fi care se organizeaz\u0103 la 14 octombrie de ziua Cuvioasei Paraschiva. Localnicii numesc aceast\u0103 zi \u015fi Vinerea Mare pentru c\u0103, spun […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[30],"tags":[],"class_list":["post-1681","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arhiva"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1681","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1681"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1681\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1681"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1681"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1681"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}