![\"Fotografie](\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/24-feb-dragobetele-196x300.jpg\")
<\/p>\n\n\n\n<\/p>\n\n\n\n
\u00cen tradi\u021bia popular\u0103, aceasta este o zi care marcheaz\u0103 \u00eenceputul prim\u0103verii, un mod de a \u00eent\u00e2mpina prim\u0103vara, e o bucurie \u00een fa\u021ba unui un nou \u00eenceput. Felul \u00een care oamenii \u00een\u021belegeau importan\u021ba zilei, modul \u00een care s\u0103rb\u0103toreau, \u021bine de semnifica\u021bia pe care o are \u00een lumea satului venirea prim\u0103verii, de rena\u0219tere a naturii \u0219i, mai ales, trecerea de la un anotimp la altul.
\u00cen mentalul popular, avem un timp fizic, profan, care se scurge ne\u00eencetat, \u0219i un timp mitic, sacru, care revine, un timp circular, care este tr\u0103it ritualizat \u00een cadul unor s\u0103rb\u0103tori la anumite date calendaristice, la echinoc\u021bii solsti\u021bii, prin aceasta via\u021ba oamenilor era conectat\u0103 la ritmurile naturii \u0219i nimic nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.
Oamenii se orientau dup\u0103 reperele cosmice (echinoc\u021bii, solsti\u021bii, faze lunare) \u0219i terestre (bioritmurile de reproducere ale animalelor, migra\u021bia p\u0103s\u0103rilor, \u00eenverzirea naturii), \u0219i-\u0219i organizau via\u021ba \u00een func\u021bie de acestea.
A\u0219a a ap\u0103rut calendarul popular, un mod de m\u0103surare a timpului, \u00eenainte via\u021ba oamenilor se desf\u0103\u0219ura \u00een func\u021bie de acest calendar. Presupunea o raportare a activit\u0103\u021bilor ( tot ce trebuia f\u0103cut, \u00een agricultur\u0103 sau \u00een principalele ocupa\u021bii, dar \u0219i \u00een via\u021ba social\u0103, urmau ni\u0219te reguli) la fenomenele naturii, la schimb\u0103rile din natur\u0103, care se repetau. \u00cen felul acesta omul urm\u0103rea o anumit\u0103 adecvare, via\u021ba lui era parte dintr-o experien\u021b\u0103 mai vast\u0103, universal\u0103.
Calendarul popular cuprinde toate acele informa\u021bii cu activit\u0103\u021bile care trebuiau efectuate, pe zile, luni, sezoane: aratul, sem\u0103natul, urcarea sau cobor\u00e2rea oilor de la munte, desfacerea turmelor, culegerea plantelor. El este o crea\u021bie oral\u0103 care s-a transmis din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, o crea\u021bie colectiv\u0103, autentic\u0103. O \u00een\u0219iruire de timpuri bune \u0219i timpuri rele, orice perioad\u0103 de deschidere, \u00eenceput de anotimp este prielnic sau nu unor activit\u0103\u021bi.
Func\u021bia calendarului fiind aceea de planificare a activit\u0103\u021bilor economice de pe urma c\u0103rora oamenii \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigau existen\u021ba. Acest lucru a presupus o observare atent\u0103, o cunoa\u0219tere a mediului, de\u021binerea unor cuno\u0219tin\u021be de astrologie, biologie, geografie, o sondare a momentelor bune \u0219i o pregatire pentru a avea rezultate.
Dragobete este o zi \u00een care semnele naturii sunt interpretate, omul \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 natura \u0219i s\u0103 fie \u00een armonie cu ea. Acum se \u00eemperecheaz\u0103 p\u0103s\u0103rile, \u00ee\u0219i fac cuib \u0219i e un moment potrivit \u0219i pentru om, s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 perechea.
Sunt obiceiuri care ne atrag aten\u021bia c\u0103, dup\u0103 o iarn\u0103 lung\u0103, grea, \u0219i, poate, lipsit\u0103 de vitalitate, oamenii trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acum c\u0103tre for\u021ba de regenerare, de rena\u0219tere, care d\u0103 via\u021b\u0103, a naturii.
Tinerii se \u00eent\u00e2lneau \u00een aceast\u0103 zi, mergeau la p\u0103dure, culegeau flori, petreceau \u00eempreun\u0103. Se spune c\u0103 a\u0219a cum erau \u00een aceast\u0103 zi, a\u0219a aveau s\u0103 fie tot anul.
Fetele se sp\u0103lau pe fa\u021b\u0103 cu z\u0103pad\u0103 topit\u0103, \u00een mentalitatea popular\u0103 \u00eengrijirea natural\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103 a corpului fiind garantul frumuse\u021bii. Fetele \u00ee\u0219i \u00eengrijesc tenul, p\u0103rul, recurg\u00e2nd la remedii din natur\u0103, care au nu doar un efect fizic ci \u0219i unul magic. Este un ritual \u00eentreg care, respectat, are rezultat. Exist\u0103 o credin\u021b\u0103, un moment potrivit, o formul\u0103, rostirea unor cuvinte \u0219i apoi actul propriu-zis.
Acum, felul \u00een care s\u0103rb\u0103torim, \u021bine de individ, de modul personal \u00een care fiecare simte \u0219i g\u00e2nde\u0219te, dar \u00eenainte, \u00een spatele oric\u0103rui gest, ritual de celebrare, exista o \u00eentreag\u0103 tradi\u021bie, un fond comun care se transmitea de la o genera\u021bie la alta.
(Bibliografie selectiv\u0103 – Tudor Pamfile, S\u0103rb\u0103torile la rom\u00e2ni; Ion Ghinoiu, S\u0103rb\u0103tori \u0219i obiceiuri rom\u00e2ne\u0219ti)<\/p>\n
Fotografie din arhiva Muzeului Etnografic \u201eAnton Badea\u201d<\/p>\n\n\n\n
\u00cen tradi\u021bia popular\u0103, aceasta este o zi care marcheaz\u0103 \u00eenceputul prim\u0103verii, un mod de a \u00eent\u00e2mpina prim\u0103vara, e o bucurie \u00een fa\u021ba unui un nou \u00eenceput. Felul \u00een care oamenii \u00een\u021belegeau importan\u021ba zilei, modul \u00een care s\u0103rb\u0103toreau, \u021bine de semnifica\u021bia pe care o are \u00een lumea satului venirea prim\u0103verii, de rena\u0219tere a naturii \u0219i, mai ales, trecerea de la un anotimp la altul.
\u00cen mentalul popular, avem un timp fizic, profan, care se scurge ne\u00eencetat, \u0219i un timp mitic, sacru, care revine, un timp circular, care este tr\u0103it ritualizat \u00een cadul unor s\u0103rb\u0103tori la anumite date calendaristice, la echinoc\u021bii solsti\u021bii, prin aceasta via\u021ba oamenilor era conectat\u0103 la ritmurile naturii \u0219i nimic nu era \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.
Oamenii se orientau dup\u0103 reperele cosmice (echinoc\u021bii, solsti\u021bii, faze lunare) \u0219i terestre (bioritmurile de reproducere ale animalelor, migra\u021bia p\u0103s\u0103rilor, \u00eenverzirea naturii), \u0219i-\u0219i organizau via\u021ba \u00een func\u021bie de acestea.
A\u0219a a ap\u0103rut calendarul popular, un mod de m\u0103surare a timpului, \u00eenainte via\u021ba oamenilor se desf\u0103\u0219ura \u00een func\u021bie de acest calendar. Presupunea o raportare a activit\u0103\u021bilor ( tot ce trebuia f\u0103cut, \u00een agricultur\u0103 sau \u00een principalele ocupa\u021bii, dar \u0219i \u00een via\u021ba social\u0103, urmau ni\u0219te reguli) la fenomenele naturii, la schimb\u0103rile din natur\u0103, care se repetau. \u00cen felul acesta omul urm\u0103rea o anumit\u0103 adecvare, via\u021ba lui era parte dintr-o experien\u021b\u0103 mai vast\u0103, universal\u0103.
Calendarul popular cuprinde toate acele informa\u021bii cu activit\u0103\u021bile care trebuiau efectuate, pe zile, luni, sezoane: aratul, sem\u0103natul, urcarea sau cobor\u00e2rea oilor de la munte, desfacerea turmelor, culegerea plantelor. El este o crea\u021bie oral\u0103 care s-a transmis din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, o crea\u021bie colectiv\u0103, autentic\u0103. O \u00een\u0219iruire de timpuri bune \u0219i timpuri rele, orice perioad\u0103 de deschidere, \u00eenceput de anotimp este prielnic sau nu unor activit\u0103\u021bi.
Func\u021bia calendarului fiind aceea de planificare a activit\u0103\u021bilor economice de pe urma c\u0103rora oamenii \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigau existen\u021ba. Acest lucru a presupus o observare atent\u0103, o cunoa\u0219tere a mediului, de\u021binerea unor cuno\u0219tin\u021be de astrologie, biologie, geografie, o sondare a momentelor bune \u0219i o pregatire pentru a avea rezultate.
Dragobete este o zi \u00een care semnele naturii sunt interpretate, omul \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 natura \u0219i s\u0103 fie \u00een armonie cu ea. Acum se \u00eemperecheaz\u0103 p\u0103s\u0103rile, \u00ee\u0219i fac cuib \u0219i e un moment potrivit \u0219i pentru om, s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 perechea.
Sunt obiceiuri care ne atrag aten\u021bia c\u0103, dup\u0103 o iarn\u0103 lung\u0103, grea, \u0219i, poate, lipsit\u0103 de vitalitate, oamenii trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acum c\u0103tre for\u021ba de regenerare, de rena\u0219tere, care d\u0103 via\u021b\u0103, a naturii.
Tinerii se \u00eent\u00e2lneau \u00een aceast\u0103 zi, mergeau la p\u0103dure, culegeau flori, petreceau \u00eempreun\u0103. Se spune c\u0103 a\u0219a cum erau \u00een aceast\u0103 zi, a\u0219a aveau s\u0103 fie tot anul.
Fetele se sp\u0103lau pe fa\u021b\u0103 cu z\u0103pad\u0103 topit\u0103, \u00een mentalitatea popular\u0103 \u00eengrijirea natural\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103 a corpului fiind garantul frumuse\u021bii. Fetele \u00ee\u0219i \u00eengrijesc tenul, p\u0103rul, recurg\u00e2nd la remedii din natur\u0103, care au nu doar un efect fizic ci \u0219i unul magic. Este un ritual \u00eentreg care, respectat, are rezultat. Exist\u0103 o credin\u021b\u0103, un moment potrivit, o formul\u0103, rostirea unor cuvinte \u0219i apoi actul propriu-zis.
Acum, felul \u00een care s\u0103rb\u0103torim, \u021bine de individ, de modul personal \u00een care fiecare simte \u0219i g\u00e2nde\u0219te, dar \u00eenainte, \u00een spatele oric\u0103rui gest, ritual de celebrare, exista o \u00eentreag\u0103 tradi\u021bie, un fond comun care se transmitea de la o genera\u021bie la alta.
(Bibliografie selectiv\u0103 – Tudor Pamfile, S\u0103rb\u0103torile la rom\u00e2ni; Ion Ghinoiu, S\u0103rb\u0103tori \u0219i obiceiuri rom\u00e2ne\u0219ti)<\/p>\n
Fotografie din arhiva Muzeului Etnografic \u201eAnton Badea\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen tradi\u021bia popular\u0103, aceasta este o zi care marcheaz\u0103 \u00eenceputul prim\u0103verii, un mod de a \u00eent\u00e2mpina prim\u0103vara, e o bucurie \u00een fa\u021ba unui un nou \u00eenceput. Felul \u00een care oamenii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1774","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1774","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1774"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1774\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1780,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1774\/revisions\/1780"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1774"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1774"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1774"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}