{"id":1794,"date":"2023-02-22T11:31:53","date_gmt":"2023-02-22T09:31:53","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1794"},"modified":"2023-02-22T11:33:25","modified_gmt":"2023-02-22T09:33:25","slug":"baba-dochia-si-funia-timpului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/baba-dochia-si-funia-timpului\/","title":{"rendered":"Baba Dochia \u015fi funia timpului"},"content":{"rendered":"\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-1767 alignright\" src=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/331082238_1246836002594257_3825498048055286261_n-194x300.jpg\" alt=\"\" width=\"194\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/331082238_1246836002594257_3825498048055286261_n-194x300.jpg 194w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/331082238_1246836002594257_3825498048055286261_n-97x150.jpg 97w, https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/331082238_1246836002594257_3825498048055286261_n.jpg 556w\" sizes=\"(max-width: 194px) 100vw, 194px\" \/>Cele mai multe dintre s\u0103rb\u0103torile \u015fi obiceiurile populare de la \u00eenceputul lunii martie sunt legate de Dochia, un personaj care apare \u00een pove\u015ftile, legendele sau zicalele din folclorul rom\u00e2nesc. Dochia se aseam\u0103n\u0103, ca personaj mitic, cu zei\u0163a neolitic\u0103 Terra Mater, cu Iuno \u015fi Diana din Panteonul roman, cu Hera \u015fi Artemis din Panteonul grec sau cu Sf\u00e2nta Evdochia samariteanca. Frumoasa Evdochia, n\u0103scut\u0103 \u00een Cetatea Iliopolei din Liban \u00een vremea \u00cemp\u0103ratului Traian, \u015fi-a tr\u0103it tinere\u0163ea \u00een desfr\u00e2u, dar spre b\u0103tr\u00e2ne\u0163e s-a poc\u0103it \u015fi a fost botezat\u0103 de episcopul Theodot. \u015ei-a \u00eemp\u0103r\u0163it averea la s\u0103raci \u015fi s-a retras la m\u0103n\u0103stire, unde ar fi f\u0103cut mai multe minuni, pentru care a primit rangul de cuvioas\u0103 mucenic\u0103 \u015fi o zi de celebrare, \u00een calendarul cre\u015ftin, la 1 martie.<br \/>Calendarul popular \u015fi-a \u00eensu\u015fit numele Evdochiei cre\u015ftine ca Baba Dochia, iar s\u0103rb\u0103torile \u015fi obiceiurile de prim\u0103var\u0103 care semnific\u0103 timpul \u00eemb\u0103tr\u00e2nit \u015fi rena\u015fterea se \u00eempart \u00een dou\u0103 perioade: Zilele Babei Dochia, \u00eentre 1 \u015fi 9 martie, \u015fi Zilele Mo\u015filor, \u00eentre 9 \u015fi 17 martie, \u00een 9 martie fiind s\u0103rb\u0103toare mare, moartea Babei Dochia \u015fi rena\u015fterea ei.<br \/>Legendele Dochiei din credin\u0163a popular\u0103 simbolizeaz\u0103 opozi\u0163ia dintre anul vechi \u015fi anul care se \u00eennoie\u015fte, dintre sterilitate \u015fi fertilitate. Una dintre legende spune c\u0103 Dochia era o soacr\u0103 rea care \u015fi-a pus nora, pe so\u0163ia lui Dragobete, s\u0103 culeag\u0103 fragi cop\u0163i chiar la \u00eenceputul prim\u0103verii, \u015fi c\u00e2nd, ajutat\u0103 de Dumnezeu, t\u00e2n\u0103ra femeie g\u0103se\u015fte fructele \u015fi i le aduce, Baba Dochia crede c\u0103 a venit vara. Preg\u0103te\u015fte turma de oi pentru a urca pe munte, \u00ee\u015fi pune totu\u015fi 12 cojoace \u00een spate, c\u00e2te luni are anul, \u015fi porne\u015fte urcu\u015ful. Ploaia care \u00eencepe \u015fi \u0163ine 9 zile \u00eei \u00eengreuneaz\u0103 cojoacele a\u015fa c\u0103 baba le dezbrac\u0103 unul c\u00e2te unul, dar \u00een a noua zi, sau a dou\u0103sprezecea zi \u00een unele variante, Dochia moare de frig \u00eempreun\u0103 cu turma \u015fi oile sunt transformate \u00een stane de piatr\u0103, care \u00een credin\u0163a popular\u0103 ar fi Ceahl\u0103u, Caraiman sau Semenic.<br \/>O alt\u0103 variant\u0103 poveste\u015fte c\u0103 fiul Dochiei, Dragobete, s-a c\u0103s\u0103torit \u00eempotriva voin\u0163ei ei \u015fi, sup\u0103rat\u0103, baba \u015fi-a trimis nora la r\u00e2u \u00eentr-o zi rece de iarn\u0103 s\u0103 spele \u015fi s\u0103 albeasc\u0103 un ghem de l\u00e2n\u0103 neagr\u0103 pe care o torsese chiar ea. L\u00e2na nu se albea \u015fi degetele fetei s\u00e2ngerau de at\u00e2ta sp\u0103lat \u015fi atunci a ap\u0103rut Iisus Hristos care i-a dat tinerei o floare ro\u015fie s\u0103 spele l\u00e2na. L\u00e2n\u0103 s-a albit \u015fi t\u00e2n\u0103ra a plecat bucuroas\u0103 spre cas\u0103, dar Dochia a primit-o r\u0103u \u015fi a acuzat-o c\u0103 M\u0103r\u0163i\u015for, a\u015fa cum \u00eei spusese fata lui Iisus, era iubitul ei. Floarea adus\u0103 de M\u0103r\u0163i\u015for spunea \u00eens\u0103 c\u0103 a venit prim\u0103vara \u015fi Baba Dochia a plecat cu oile pe munte, iar restul pove\u015ftii este acela\u015fi.<br \/>\u00cen traditia popular\u0103 se spune ca primele 9 zile ale prim\u0103verii calendaristice, numite Zilele Babelor, aduc vreme schimb\u0103toare, cu soare cald, dar \u015fi cu ploaie, lapovi\u0163\u0103 sau chiar cu viscol, la fel de capricioase ca \u015fi firea Dochiei. Obiceiul de a alege \u00eentre 1 \u015fi 9 martie o zi ca Bab\u0103 se crede c\u0103 preve\u015fteste \u015fi norocul omului \u00een acel an.<br \/>Calendarul popular marcheaz\u0103 la 1 martie, de ziua Babei Dochia, \u00eenceputul anului agrar, c\u00e2nd oamenii \u00ee\u015fi cur\u0103\u0163au livezile, gr\u0103dinile, cur\u0163ile \u015fi umblau la stupi.<br \/>La 9 martie, echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 pe stil vechi, oamenii satelor \u00eencepeau sem\u0103n\u0103turile.<br \/>(Bibliografie selectiv\u0103 -Tudor Pamfile, S\u0103rb\u0103torile la rom\u00e2ni; Ion Ghinoiu, S\u0103rb\u0103tori \u0219i obiceiuri rom\u00e2ne\u0219ti)<\/p>\n<p>Fotografie din arhiva Muzeului Etnografic \u201eAnton Badea\u201d <\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cele mai multe dintre s\u0103rb\u0103torile \u015fi obiceiurile populare de la \u00eenceputul lunii martie sunt legate de Dochia, un personaj care apare \u00een pove\u015ftile, legendele sau zicalele din folclorul rom\u00e2nesc. Dochia [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1794","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1794"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1799,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1794\/revisions\/1799"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}