{"id":1809,"date":"2023-02-22T11:48:19","date_gmt":"2023-02-22T09:48:19","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=1809"},"modified":"2023-02-22T11:52:15","modified_gmt":"2023-02-22T09:52:15","slug":"lucrul-de-mana-si-zestrea-fetelor-de-maritat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/lucrul-de-mana-si-zestrea-fetelor-de-maritat\/","title":{"rendered":"Lucrul de m\u00e2n\u0103 \u0219i zestrea fetelor de m\u0103ritat"},"content":{"rendered":"\n\n\n

Cus\u0103turile maghiare
La \u00eenceputul sec. XX, satele maghiare de pe Valea Mure\u0219ului Superior erau influen\u021bate de satele rom\u00e2ne\u0219ti dar \u0219i s\u0103se\u0219ti din zon\u0103, influen\u021b\u0103 ce se reflect\u0103 \u0219i \u00een broderiile acestora. Influen\u0163a s\u0103seasc\u0103 \u00een cus\u0103turile populare maghiare este explicat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 fetele maghiare din aceste sate, lucrau \u00een casele bogate ale sa\u0219ilor, unde au \u00eent\u00e2lnit \u0219i au preluat aceste motive.
Tehnica cea mai des folosit\u0103 la brodarea motivelor ornamentale este cus\u0103tura cu cruciuli\u0163e \u00eempletite \u00eenso\u0163it\u0103 uneori de cruciuli\u0163e simple..
Materialul folosit la majoritatea pieselor era p\u00e2nza de bumbac \u0163esut\u0103 \u00een 2 i\u0163e, sau \u0163es\u0103tura de c\u00e2nep\u0103 \u015fi bumbac. Firul utilizat la motivele brodate era c\u00e2nepa, l\u00e2nica, dar cel mai des utilizat era bumbacul. Culorile broderiilor sunt executate, \u00een mare parte, monocromatic \u2013 ro\u015fu sau albastru, aceste culori fiind specifice broderiilor maghiare.
Dispunerea ornamentelor este \u0219i ea o caracteristic\u0103 a stilului maghiar. Modelul principal este cea mai important\u0103 parte a compozi\u0163iei.
Modelul din margine – de cele mai multe ori nu e legat de cel de baz\u0103, fiind reprezentate crengi, flori, uneori animale (p\u0103s\u0103ri, c\u0103prioare). Acesta este unul din efectele influen\u0163ei s\u0103se\u015fti asupra broderiilor maghiare din aceast\u0103 zon\u0103.
Motivele geometrice sunt foarte des \u00eent\u00e2lnite. Motive care apar frecvent sunt: steaua, s\u00e2mburele de prun\u0103, crengu\u0163a de brad, frunze \u015fi flori geometrizate, al\u0103turi de motivele geometrice clasice cum ar fi rombul, p\u0103tratul, triunghiul.
Motivele vegetale domin\u0103 aproape f\u0103r\u0103 egal broderiile populare maghiare. \u00centre motivele vegetale cele mai \u00eendr\u0103gite, prezente \u00een cus\u0103turile maghiare sunt: trandafirul, garoafa, laleaua, creanga de brad, ghinda.
Motive zoomorfe \u00eent\u00e2lnite: p\u0103s\u0103rile(porumbelul, p\u0103unul, coco\u015ful), c\u0103prioara, cerbul, iepurele, calul. \u00cen general p\u0103s\u0103rile, cerbii, caii, etc. sunt reprezenta\u0163i fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, \u00eentre motive, pe spa\u0163iul r\u0103mas liber fiind brodate motive florale, vase cu flori.<\/p>\n

Zestrea
Zestrea reprezenta avu\u021bia pe care fata de m\u0103ritat o aducea \u00een c\u0103snicie \u00een ziua nun\u021bii. Aceasta, \u00een func\u021bie de zon\u0103, purta diferite denumiri precum patul miresei sau lada miresei.
Fata care se c\u0103s\u0103torea \u00eempotriva voin\u021bei p\u0103rin\u021bilor sau care nu a contribuit la crearea zestrei nu putea pretinde primirea acesteia.
\u00cenainte de primul r\u0103zboi mondial, conform tradi\u021biei, \u00een unele regiuni ale Transilvaniei, t\u00e2n\u0103ra nu se putea c\u0103s\u0103tori dac\u0103 nu avea \u00een componen\u021ba zestrei m\u0103car 15 saci, 10 fe\u021be de mas\u0103, 15 \u0219tergare, 20 de cear\u0219afuri,10 fe\u021be de pern\u0103, iar pentru ziua nun\u021bii 20-30 de e\u0219arfe pe care s\u0103 le d\u0103ruiasc\u0103 chem\u0103torilor \u0219i invita\u021bilor. \u00cen ziua nun\u021bii zestrea era dus\u0103 \u00eentr-un cadru festiv la casa mirelui sau la gospod\u0103ria unde doreau s\u0103 se stabileasc\u0103 tinerii \u0219i era expus\u0103 publicului.
\u0218ez\u0103toarea
\u0218ez\u0103toarea, o adunare restr\u00e2ns\u0103, specific\u0103 mediului rural, avea loc \u00een serile de iarn\u0103. Ciclul anual al \u0219ez\u0103torilor se desf\u0103\u0219ura dup\u0103 terminarea muncilor agricole. El \u00eencepea \u00eenainte de postul Cr\u0103ciunului \u0219i se \u00eencheia \u00eenainte de postul Pa\u0219telui. \u00cen limba maghiar\u0103 se numea fon\u00f3.
\u0218ez\u0103torile se organizau \u00een serile de iarn\u0103, cam de trei ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 ce munca de la c\u00e2mp \u00eenceta. Seara tinerii se adunau la un loc, la lumina unei l\u0103mpi, \u00eentr-o cas\u0103 apropiat\u0103 (de regul\u0103 la casa unei v\u0103duve) unde \u00ee\u0219i torceau fuiorul de c\u00e2nep\u0103, caierul de l\u00e2n\u0103 spun\u00e2nd pove\u0219ti, ghicitori, glume \u0219i f\u0103ceau diverse jocuri.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cus\u0103turile maghiareLa \u00eenceputul sec. XX, satele maghiare de pe Valea Mure\u0219ului Superior erau influen\u021bate de satele rom\u00e2ne\u0219ti dar \u0219i s\u0103se\u0219ti din zon\u0103, influen\u021b\u0103 ce se reflect\u0103 \u0219i \u00een broderiile acestora. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1809","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1809","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1809"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1809\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1815,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1809\/revisions\/1815"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1809"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1809"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1809"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}