{"id":7712,"date":"2025-06-03T09:18:42","date_gmt":"2025-06-03T07:18:42","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=7712"},"modified":"2025-06-03T09:18:48","modified_gmt":"2025-06-03T07:18:48","slug":"udatul-nevestelor-la-hodac-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/udatul-nevestelor-la-hodac-2\/","title":{"rendered":"Udatul nevestelor la Hodac"},"content":{"rendered":"\n

\"\" \"\" \"\" \"\"<\/p>\n

\u201cUdatul nevestelor\u201d este un obicei vechi \u2013 a c\u0103rui origine se pierde \u00een negura vremurilor. Ast\u0103zi oamenii \u00ee\u015fi amintesc doar c\u0103 li se ud\u0103 picioarele tinerelor neveste pentru a fi m\u0103moase, vesele, s\u0103 fie ferite de rele \u015fi necazuri \u015fi s\u0103 aib\u0103 rod de copii frumo\u015fi, s\u0103n\u0103to\u015fi.<\/span><\/p>\n

Pierz\u00e2ndu-\u015fi rosturile tradi\u0163ionale \u015fi practicile magice de care probabil era \u00eenso\u0163it, obiceiul a devenit, \u00een ultimele decenii, prilej de manifestare colectiv\u0103 a bucuriei de a tr\u0103i, de \u00eent\u00e2mpinare a naturii ce d\u0103 \u00een rod. <\/span><\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103, \u00een formele vechi, el era menit s\u0103 aduc\u0103 recolte bogate. Mai t\u00e2rziu, acest rost s-a pierdut \u2013 obiceiul a devenit o distrac\u0163ie a feciorilor, aruncarea \u00een ap\u0103 fiind \u00eenlocuit\u0103 cu o petrecere care se f\u0103cea cu vinul sau cu \u0163uica pl\u0103tite ca r\u0103scump\u0103rare. <\/span><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 caracterul de str\u0103vechi rit de fertilitate, obiceiul \u201eUdatul nevestelor\u201d are \u015fi un important rol social \u00een via\u0163a satului. Prin el se disting tinerele perechi \u2013 fiind, de asemenea, consfin\u0163it\u0103 intrarea oficial\u0103 a lor \u00een r\u00e2ndul celor c\u0103s\u0103tori\u0163i \u2013 putea fi chiar un rit de trecere \u2013 intrarea tinerelor perechi \u00een r\u00e2ndul \u00eensura\u0163ilor.<\/span><\/p>\n

Stropitul cu ap\u0103 este o ac\u0163iune obi\u015fnuit\u0103 \u00een cadrul obiceiurilor legate de agricultur\u0103 \u2013 aduce rodirea. Aici are menirea de a ajuta rodirea prin c\u00e2ntec, dans \u015fi rit. Dansul care se joac\u0103 nu este un dans ceremonial aparte ci unul obi\u015fnuit \u00een regiune, <\/span><\/span>B\u0103tuta,<\/i><\/span><\/span> un joc adus de locuitorii v\u0103ii din Moldova subcarpatic\u0103, ca m\u0103rturie a leg\u0103turilor economice \u015fi culturale \u00eentre Transilvania \u015fi Moldova, de-a lungul veacurilor, <\/span><\/span>\u0162ig\u0103neasca<\/i><\/span><\/span> \u2013 o metamorfoz\u0103 a cearda\u015fului maghiar \u00eemprumutat\u0103 de popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103 \u015fi <\/span><\/span>De-a lungul<\/i><\/span><\/span>, vechiul \u015fi b\u0103tr\u00e2nul joc ardelenesc.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u015ei c\u00e2ntecele c\u00e2ntate de l\u0103utari erau din repertoriul satului \u2013 un c\u00e2ntec face aluzie direct\u0103 la obiceiul udatului nevestelor. Cea mai important\u0103 recuzit\u0103 a obiceiului este Steagul \u2013 un b\u0103\u0163 \u00een v\u00e2rful c\u0103ruia se lega o n\u0103fram\u0103 \u00eempodobit\u0103 cu frunze \u015fi flori. Steagul se f\u0103cea de c\u0103tre juc\u0103tori.<\/span><\/p>\n

P\u0103r\u0163ile descriptive legate de actele cu semnifica\u0163ie ritual\u0103 au disp\u0103rut. Ast\u0103zi accentul cade pe dans \u015fi udatul cu ap\u0103 ca semn s\u0103rb\u0103toresc al integr\u0103rii tinerelor neveste \u00een comunitatea s\u0103teasc\u0103 \u015fi pe veselia cu care este s\u0103rb\u0103torit\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 calitate a femeii \u2013 cea de nevast\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 zi \u2013 a doua zi de Rusalii \u2013 dup\u0103 slujba de la biseric\u0103 oamenii, tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, \u00een frumoasele costume populare – \u015fur\u0163ul cu pean\u0103 \u015fi c\u0103trin\u0163a la femei, cioareci, c\u0103ma\u015f\u0103 cu barburi, chimirul \u015fi clopul cu m\u0103rgele la b\u0103rba\u0163i, se adun\u0103 la podul Hodacului.<\/span><\/p>\n

\u00cen jurul amiezii, c\u00e2nd soarele cade \u00een cump\u0103na cerului, domolindu-\u015fi razele fierbin\u0163i, cetera\u015fii \u00eencep o b\u0103tut\u0103 cu foc, oamenii \u00eencep s\u0103 joace lin dup\u0103 melodia duioas\u0103 a jocului ardelean, <\/span><\/span>De-a lungul<\/i><\/span><\/span>.<\/span><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 terminarea jocului, so\u0163ii nevestelor udate \u015fi cei care le-au udat nevestele se pierd \u00een lungul r\u00e2ului, unde petrec p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu. <\/span><\/p>\n

Despre \u00abudatul nevestelor\u00bb vorbe\u015fte o legend\u0103 din partea locului \u2013 \u201enevestele erau udate odat\u0103 cu udatul \u0163arinii cu ap\u0103 din Lacul Albastru, luat\u0103 \u00eenainte de apari\u0163ia zorilor\u201d. <\/span><\/p>\n

Legenda, culeas\u0103 de la Tudoran Constantin, din comuna Hodac \u2013 Dubi\u015fte, nr.853, spune c\u0103 pe Valea Gurghiului \u2013 \u00een partea de r\u0103s\u0103rit a r\u00e2ului, era un lac mare. Se pare c\u0103 un cataclism, posibil un cutremur de p\u0103m\u00e2nt a surpat st\u00e2nca care \u00eenchidea Lacul Albastru, din care au mai r\u0103mas aici numai bazele fostului baraj \u2013 \u00abSt\u00e2nca Ar\u015fi\u0163ei\u00bb de 1179 m \u015fi St\u00e2nca Ur\u015fui de 1800 m, a\u015fezate fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, cu o deschiz\u0103tur\u0103 de 10 km, cu diametrul st\u00e2ncii de 100 m, respectiv 180 m.<\/span><\/p>\n

Odat\u0103 cu ruperea barajului, apa a distrus totul \u00een cale, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ca martor a \u00een\u0103l\u0163imii de odinioar\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului cele dou\u0103 st\u00e2nci care barau lacul \u015fi Cetatea Gurghiului, care ulterior, de la daci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, a ad\u0103postit pe culmile ei principi \u015fi prin\u0163i fugari \u015fi cete de haiduci, precum \u015fi locuri de sp\u00e2nzur\u0103toare pentru cei condamna\u0163i de familia Bornemisza din Gurghiu.<\/span><\/p>\n

Legenda mai spune c\u0103 erau udate nevestele odat\u0103 cu stropirea \u0163arinii \u2013 cu ap\u0103 din lac, luat\u0103 \u00eenainte de apari\u0163ia zorilor, \u00een aceia\u015fi zi, spune informatorul \u00abdup\u0103 miezul nop\u0163ii ierau sv\u00e2rli\u0163 \u00een valuri t\u0103\u0163 fi\u015forii \u015f fetele care nu aveau u\u0103chi alba\u015ftri, \u015f nu \u015ftiau s\u0103 c\u00e2nte, \u0103ia t\u0103\u0163 erau trime\u015f la o z\u00e2n\u0103 din fundul lacului \u015f\u00ee ia \u00eenv\u0103\u0163a taina c\u00e2nt\u0103rilor\u00bb. <\/span><\/p>\n

Udatul nevestelor se mai poate g\u0103si \u00een c\u00e2ntece, desc\u00e2ntece \u015fi chiar \u00een bocete, care ne-au r\u0103mas m\u0103rturie prin ani, acest obicei av\u00e2nd r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nc \u00eenfipte \u00een trecut. \u00cen desc\u00e2ntecele folosite de fetele b\u0103tr\u00e2ne g\u0103sim c\u00e2teva secven\u0163e referitoare la acest obicei. Desc\u00e2ntecul cules de la Farca\u015f Fironima spune: \u00ab\u00cen zori, c\u00e2nd ziua se bate cu noaptea, fata nem\u0103ritat\u0103 trebuia s\u0103 fie pe malul lacului Gurghiu numai \u00een catrin\u0163\u0103, despletit\u0103 cu o m\u0103tur\u0103 de mesteac\u0103n \u00een m\u00e2n\u0103, cu o ruj\u0103 (trandafir) din gr\u0103din\u0103, \u00eenflorit\u0103, \u00een acea noapte \u015fi nev\u0103zut\u0103 dec\u00e2t de ea, cu o cof\u0103 din lemn \u00een care s\u0103 nu se g\u0103seasc\u0103 bucat\u0103 de fier. Fata \u00eengenuncheaz\u0103 pe malul apei cu fa\u0163a la r\u0103s\u0103rit, cu m\u0103tura \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u015fi cu ruja \u00een dreapta \u015fi d\u00e2nd cu m\u0103tura pe luciul apei zice:<\/span><\/p>\n

\u201eFugi f\u0103c\u0103tura dracului<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pe dealuri<\/i><\/span><\/p>\n

Pe valuri<\/i><\/span><\/p>\n

\u00cen st\u00e2ncile dracului<\/i><\/span><\/p>\n

Unde coco\u015fii nu c\u00e2nt\u0103<\/i><\/span><\/p>\n

C\u00e2inii nu latr\u0103<\/i><\/span><\/p>\n

Oamenii nu se scoal\u0103<\/i><\/span><\/p>\n

Fugi din calea zorilor<\/i><\/span><\/p>\n

Din drumul surorilor<\/i><\/span><\/p>\n

\u00cen valuri \u00eenecate<\/i><\/span><\/p>\n

De lume blestemate.\u201d<\/i><\/span><\/p>\n

Zic\u00e2nd aceste vorbe, fata arunc\u0103 m\u0103tura \u00een ap\u0103, ruja o ud\u0103 \u00een ap\u0103, o ridic\u0103 deasupra capului \u015fi se ud\u0103 cu apa de pe floare zic\u00e2nd: <\/span><\/p>\n

Cum albinele vin la floare<\/i><\/span><\/p>\n

\u015ei florile se \u00eendreapt\u0103 spre soare<\/i><\/span><\/p>\n

Cum razele soarelui cad \u00een c\u00e2mpie<\/i><\/span><\/p>\n

A\u015fa s\u0103-mi vie b\u0103rbatul mie.<\/i><\/span><\/p>\n

Apoi cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 ia cofa plin\u0103 cu ap\u0103, pune ruja \u00een ea, se strope\u015fte din nou, de data aceasta st\u00e2nd \u00een picioare, apoi ruja plin\u0103 cu ap\u0103 cum este o pune sub c\u0103ma\u015f\u0103, \u00een s\u00e2n \u2013 unde r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 dup\u0103 apusul soarelui. Cu apa din cof\u0103 se ud\u0103 zic\u00e2nd:<\/span><\/p>\n

Cum valuri vin<\/i><\/span><\/p>\n

S\u0103-mi vin\u0103 feciori<\/i><\/span><\/p>\n

S\u0103-mi vin\u0103 pe\u0163itori<\/i><\/span><\/p>\n

S\u0103 fiu cea mai frumoas\u0103<\/i><\/span><\/p>\n

Cea mai dr\u0103g\u0103stoas\u0103<\/i><\/span><\/p>\n

Din joc<\/i><\/span><\/p>\n

Din vale<\/i><\/span><\/p>\n

Din \u015f\u0103z\u0103toare<\/i><\/span><\/p>\n

S\u0103 asculte oamenii glasul meu<\/i><\/span><\/p>\n

Cum ascult\u0103 glasul cucului \u00een Tireu\u2026<\/i><\/span><\/p>\n

Text – M. Borzan, R. M. Man, Din zestrea \u021binutului mure\u0219ean, Tg. Mure\u0219, 2015<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cUdatul nevestelor\u201d este un obicei vechi \u2013 a c\u0103rui origine se pierde \u00een negura vremurilor. Ast\u0103zi oamenii \u00ee\u015fi amintesc doar c\u0103 li se ud\u0103 picioarele tinerelor neveste pentru a fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[30,4],"tags":[],"class_list":["post-7712","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arhiva","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7712","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7712"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7712\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7717,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7712\/revisions\/7717"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7712"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7712"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7712"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}