{"id":7742,"date":"2025-06-17T09:17:32","date_gmt":"2025-06-17T07:17:32","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=7742"},"modified":"2025-06-17T09:17:39","modified_gmt":"2025-06-17T07:17:39","slug":"sanzienele-natura-vindecatoare-alchimia-si-renasterea-femininului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/sanzienele-natura-vindecatoare-alchimia-si-renasterea-femininului\/","title":{"rendered":"S\u00c2NZIENELE Natura vindec\u0103toare – alchimia \u0219i rena\u0219terea femininului"},"content":{"rendered":"\n

\"\" \"\" \"\"<\/p>\n

Celebrare a naturii vindec\u0103toare, un elixir al aten\u021biei \u0219i un tribut adus energiilor feminine, a st\u0103rii absolute de prezen\u021b\u0103, S\u00e2nzienele<\/span><\/span><\/span> ne dezv\u0103luie leg\u0103tura tainic\u0103, sacr\u0103, invizibil\u0103 \u00eentre fiin\u021ba uman\u0103 <\/span><\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span><\/span><\/span>i natur<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span><\/span>, a unit\u0103\u021bii vie\u021bii \u0219i crea\u021biei, <\/span><\/span><\/span>a echilibrului feminin-masculin,<\/span><\/span><\/span> a nondiviziunii, <\/span><\/span><\/span>nuan\u021b\u00e2ndu<\/span><\/span><\/span><\/span>-ne umanitatea, care serve\u0219te unei cunoa\u0219teri infinite f\u0103r\u0103 trecut.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

S\u0103rb\u0103toare a trezirii, a t\u0103cerii \u0219i p\u0103cii interioare, a naturii ce poart\u0103 \u00een ea eterne contradic\u021bii, asemenea cerului ce \u021bine furtunile \u0219i lumina soarelui, p\u0103streaz\u0103 perechile de lumin\u0103 \u0219i umbr\u0103, bucurie \u0219i durere, cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul, muritor \u0219i nemuritor – cu cre\u0219terea, devenirea \u0219i maturizarea, un spa\u021biu ce permite, f\u0103c\u00e2nd loc fiec\u0103rei p\u0103r\u021bi, etape, s\u0103 fie, conect\u00e2nd cu tot ceea ce este. <\/span><\/span><\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea mai este numit\u0103 \u0219i Dr\u0103gaica. \u021ainut\u0103 la solsti\u021biul de var\u0103, aceast\u0103 zi era considerat\u0103 ziua soarelui, c\u00e2nd Soarele se odihne\u0219te \u0219i \u00eel po\u021bi vedea \u201djuc\u00e2nd pe cer\u201d. \u00cen vremuri vechi, era considerat sf\u00e2nt, \u201dSf\u00e2ntul Soare\u201d, care lumineaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, d\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i c\u0103ldur\u0103, iar oamenii i se \u00eenchinau de la r\u0103s\u0103rit p\u00e2n\u0103 la apus. <\/span><\/span><\/p>\n

S\u00e2nzienele, cu ziua cea mai lung\u0103 \u0219i \u00eensorit\u0103 din an, c\u00e2nd soarele e \u00een cel mai \u00eenalt loc pe cer, <\/span><\/span>sunt<\/span><\/span><\/span> o demonstra\u021bie vie, a naturii care d\u0103inuie prin schimbare, prin treceri repetate, stagn\u0103ri \u0219i renun\u021b\u0103ri, prin re\u00eentoarceri ce preg\u0103tesc \u0219i ini\u021biaz\u0103 o nou\u0103 evolu\u021bie. O s\u0103rb\u0103toare a for\u021bei din <\/span><\/span> nev\u0103zut, unde via\u021ba se rearanjeaz\u0103 deopotriv\u0103 dedesubt, ca semni\u021bele \u00een p\u0103m\u00e2nt, cresc\u00e2nd \u00een r\u0103d\u0103cini, sau la suprafa\u021b\u0103, prin tulpini \u0219i flori, \u0219i care onoreaz\u0103 cre\u0219terea, evolu\u021bia, \u00een toate formele, echilibrat \u0219i armonios, moartea \u0219i rena\u0219terea. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ritmul cre\u0219terii \u0219i revenirea au fost, din cele mai vechi timpuri, asociate naturii, energiei feminine. O serie de schimb\u0103ri din natur\u0103, transform\u0103ri, epuizarea, regenerarea, transmit coresponden\u021be \u0219i semnifica\u021bii \u00eentr-o manier\u0103 unitar\u0103 dezv\u0103luind un sens intuit de oameni. \u00cen acestea se reg\u0103sesc \u0219i practicile tradi\u021bionale. \u00cen zorii zilei de S\u00e2nziene, \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul soarelui, femeile b\u0103tr\u00e2ne, culegeau florile cu roua pe ele, pentru a le folosi la tratarea unor boli, dureri sau ca diverse remedii.<\/span><\/span><\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea p\u0103streaz\u0103 un amestec de credin\u021be arhaice, p\u0103g\u00e2ne \u0219i cre\u0219tine. Mijlocul verii sau solsti\u021biul de var\u0103 a fost de demult marcat prin festivit\u0103\u021bi \u0219i ritualuri, fiind considerat<\/span><\/span> un timp ales,<\/span><\/span><\/span> o perioad\u0103 semnificativ\u0103 a anului. Vara nu mai are putere \u0219i se preg\u0103te\u0219te \u201ds\u0103 aduc\u0103 rod bun \u0219i puteri vindec\u0103toare\u201d. <\/span><\/span><\/p>\n

Sufletul poart\u0103 amprenta tr\u0103irilor \u0219i experien\u021belor ancestrale, ele ascund taine profunde, care modeleaz\u0103 existen\u021ba. O arhiv\u0103 de amintiri, viziuni, gesturi neterminate care recreeaz\u0103 \u0219i rescriu via\u021ba dinspre trecut, sunt o etern\u0103 amintire c\u0103 vindecarea, alchimizarea <\/span><\/span>\u0219i <\/span><\/span><\/span>transformarea traumei \u00een dar, nu are loc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ci la un moment potrivit, ini\u021biatic. <\/span><\/span><\/p>\n

Universul oglinde\u0219te originea comun\u0103 a sufletului \u0219i a naturii, supuse acelora\u0219i legi \u0219i ritmuri, care, c\u00e2nd sunt v\u0103zute, recunoscute, revendicate, respectate, prin condi\u021bii corecte, ating o maturitate,- pragul c\u00e2nd se na\u0219te o energie nou\u0103. Sanctificarea acestui timp este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu puterea vindec\u0103toare \u0219i cu virtu\u021bile plantelor. De S\u00e2nziene , fetele culeg florile albe sau galbene \u0219i \u00ee\u0219i \u00eempletesc cu ele cununi sau le prind la br\u00e2u. Cununile se aruncau pe cas\u0103, fiecare membru al familiei av\u00e2nd cununa lui, sau erau puse la r\u0103scruci de drumuri, la por\u021bi, pentru protec\u021bie.<\/span><\/span><\/p>\n

Natura ne vorbe\u0219te despre for\u021ba ei, despre c\u0103dere, r\u0103bdare \u0219i sacrificiu, despre p\u0103\u0219irea \u00een propria putere. S\u0103rb\u0103toarea era considerat\u0103 un reper p\u00e2n\u0103 la care trebuiau finalizate anumite munci, legate de \u00eentre\u021binerea culturilor, a recoltelor \u0219i de timpul de coacere, timpul pentru cules. <\/span><\/span><\/p>\n

S\u00e2nzienele sunt flori \u00eenzestrate cu tr\u0103s\u0103turi omene\u0219ti – dac\u0103 le cuno\u0219ti limba ele \u00ee\u021bi <\/span><\/span><\/span>vorbesc,<\/span><\/span><\/span><\/span> \u201dia-m\u0103 c\u0103 eu sunt bun\u0103 pentru dragoste\u201d, alta, \u201deu sunt bun\u0103 pentru noroc, pentru s\u0103n\u0103tate\u201d – apar\u021bin acelora\u0219i credin\u021be ce eviden\u021biaz\u0103 manifestarea feminin\u0103 \u00een fiin\u021ba vie, <\/span><\/span><\/span> a atingerii care deschide inima, unde iubirea cap\u0103t\u0103 form\u0103 \u0219i se ofer\u0103, chemarea de a oferi, de a hr\u0103ni, de a contopi. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Se spune c\u0103 S\u00e2nziana, sora Soarelui, S\u00e2ntioana, a fost o fat\u0103 fecioar\u0103 care, duc\u00e2ndu-se la c\u00e2mp, a f\u0103cut o cunun\u0103 din flori galbene. Venind acas\u0103, a aruncat cununa pe acoperi\u015f, zic\u00e2nd: \u201eCunun\u0103, de te vei opri pe cas\u0103, voi tr\u0103i \u015fi voi avea via\u0163\u0103 lung\u0103, iar de vei pica jos, voi muri!\u201d Cununa a c\u0103zut \u015fi fata a murit. De aici, a r\u0103mas obiceiul ca de S\u00e2nziene s\u0103 se arunce pe case cununi din flori de s\u00e2nziene, dar nu cu g\u00e2nd de moarte, ci de via\u0163\u0103 \u015fi dragoste<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Odinioar\u0103, obiceiul de a face cununi din flori de s\u00e2nziene, cu func\u0163ie apotropaic\u0103, de ap\u0103rare a oamenilor, animalelor, gr\u0103dinilor \u015fi holdelor de stihiile naturii (grindin\u0103, inunda\u0163ii, vijelie, furtun\u0103), era \u00eent\u00e2lnit \u00een toate satele.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

S\u00e2nzienele, \u00eentruchip\u00e2nd mi\u0219c\u0103ri ale sufletului, sunt descrise ca z\u00e2ne ale aerului, ce zboar\u0103 \u0219i se prind \u00een hor\u0103, aduc rod bobului de gr\u00e2u, vindecare \u0219i putere plantelor de leac. V\u0103zduhul, asociat cu t\u0103r\u00e2mul magic, unde se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucruri fantastice, este un substitut al incon\u0219tientului suger\u00e2nd sursa, izvorul vie\u021bii, al tinere\u021bii \u0219i al nemuririi. <\/span><\/span><\/p>\n

De S\u00e2nziene este \u0219i praznicul na\u0219terii Sf Ioan Botez\u0103torul, unul din cei mai mari sfin\u021bi, prezic\u0103tor \u0219i botez\u0103tor cu patru s\u0103rb\u0103tori dedicate, cel care a preg\u0103tit venirea M\u00e2ntuitorului \u0219i pe oameni pentru a-l primi printre ei pe Creatorul lumii.<\/span><\/span><\/p>\n

S\u0103rb\u0103toarea de S\u00e2nziene a r\u0103mas, \u00een tradi\u021bia popular\u0103, forma sublim\u0103 \u00een care natura \u00ee\u0219i transmite \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile – timpul e un mister. Nu totul e menit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, iar ceea ce e menit s\u0103 vin\u0103 va veni.<\/span><\/span><\/p>\n

Roxana Maria Man \u2013 articol publicat \u00een Revista Vatra Veche nr.6\/2025<\/span><\/span><\/p>\n

Fotografii din arhiva muzeulreghin.ro <\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Celebrare a naturii vindec\u0103toare, un elixir al aten\u021biei \u0219i un tribut adus energiilor feminine, a st\u0103rii absolute de prezen\u021b\u0103, S\u00e2nzienele ne dezv\u0103luie leg\u0103tura tainic\u0103, sacr\u0103, invizibil\u0103 \u00eentre fiin\u021ba uman\u0103 \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[30,4],"tags":[],"class_list":["post-7742","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arhiva","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7742","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7742"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7742\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7746,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7742\/revisions\/7746"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7742"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7742"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7742"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}