{"id":7801,"date":"2025-12-08T08:47:39","date_gmt":"2025-12-08T06:47:39","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=7801"},"modified":"2025-12-08T08:47:49","modified_gmt":"2025-12-08T06:47:49","slug":"sarbatoarea-adventului-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/sarbatoarea-adventului-2\/","title":{"rendered":"S\u0103rb\u0103toarea Adventului"},"content":{"rendered":"\n\n\n
\n
\"\"<\/div>\n<\/div>\n
\n
Seria s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103 \u00eencepe cu prima zi de Advent, astfel \u00eenc\u00e2t din noiembrie \u00eencep preg\u0103tirile pentru una din cele mai mari \u0219i iubite s\u0103rb\u0103tori ale comunit\u0103\u021bilor romano-catolic\u0103, greco-catolic\u0103, calvin\u0103 \u0219i luteran\u0103. Cuv\u00e2ntul advent provine din termenul latin \u201eadventus Domini\u201d, care \u00eenseamn\u0103 \u201evenirea Domnului\u201d. \u00cen lumea cre\u0219tin\u0103 catolic\u0103 \u0219i protestant\u0103, adventul cuprinde perioada celor 4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni – 4 duminici – calculate dinaintea Cr\u0103ciunului.<\/div>\n
Adventul este o perioad\u0103 de preg\u0103tire pentru s\u0103rb\u0103tori \u0219i de a\u0219teptare care \u00eencepe din a patra duminic\u0103 dinaintea Cr\u0103ciunului (25 decembrie) \u2013 duminica cea mai apropiat\u0103 de Ziua Sf\u00e2ntului Andrei (30 noiembrie) \u0219i dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la Cr\u0103ciun.<\/div>\n
Atmosfera magic\u0103 a s\u0103rb\u0103torii a fost modelat\u0103 nu numai de mitologia a\u0219tept\u0103rii Cr\u0103ciunului, ci \u0219i de dorul dup\u0103 c\u0103ldur\u0103, dup\u0103 lumin\u0103, dup\u0103 via\u021ba regenerabil\u0103.<\/div>\n
P\u00e2n\u0103 la solsti\u021biul de iarn\u0103, zilele devin din ce \u00een ce mai scurte, iar \u00eentunericul din jurul nostru cre\u0219te. Drept urmare se credea c\u0103 aprinderea unei lum\u00e2n\u0103ri de pe cununa\/coroni\u021ba de Advent, s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 va aduce lumina Cr\u0103ciunului \u00een acele gospod\u0103rii\/case, unde este a\u0219teptat Hristos.<\/div>\n
Din punct de vedere religios, Adventul \u00eenseamn\u0103 preg\u0103tirea spiritual\u0103 a omului pentru venirea lui Isus \u0219i apropierea acestuia fa\u021b\u0103 de Dumnezeu.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n
\n
Tradi\u021bii \u0219i obiceiuri<\/div>\n
Originea acestei s\u0103rb\u0103tori \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00een secolul al V-lea \u0219i s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00eempreun\u0103 cu s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului. \u00cen anul 1611, Sinodul de la Trnava (Slovacia) a interzis organizarea de nun\u021bi \u0219i petreceri din prima duminic\u0103 de Advent p\u00e2n\u0103 la Boboteaz\u0103. \u00cen secolul al XIX-lea se mai \u00eent\u00e2lnea obiceiul, mai ales \u00een r\u00e2ndul persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 prin participarea \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 la liturghiile religioase din zori, cunoscute sub denumirea de rorate. Un alt obicei \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 era organizat de fetele ajunse la v\u00e2rsta m\u0103riti\u0219ului care, conform credin\u021bei, m\u00e2ncau bomboane sau miere pentru a-i \u00eendulci pe poten\u021bialii pretenden\u021bi \u00een momentul \u00een care clopotele bisericilor chemau credincio\u0219ii la slujb\u0103.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n
\n
Coroni\u021ba Adventului<\/div>\n
Tradi\u021bia Coroni\u021bei provine probabil din credin\u021ba str\u0103veche c\u0103 cercul \u2013 cercul magic \u2013 ne protejeaz\u0103 de r\u0103u. Se credea c\u0103, cu ajutorul acestuia se pot elimina spiritele rele din cas\u0103.<\/div>\n
Cu trecerea timpului tradi\u021bia \u00eempletirii coroni\u021bei \u2013 din cetini de brad – s-a pierdut \u00een timp, dar a fost re\u00eenviat\u0103 – \u00een 1838 – de un pastor protestant pe nume Johann Heinrich Wichern. Preotul a f\u0103cut o coroan\u0103 de Advent de m\u0103rimea unei ro\u021bi de car, pe care a a\u0219ezat 24 de lum\u00e2n\u0103ri. Conform obiceiului \u00een fiecare zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii se aprindea o lum\u00e2nare alb\u0103 \u015fi una ro\u0219ie \u00een fiecare duminic\u0103. Ideea s-a r\u0103sp\u00e2ndit rapid \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei, iar \u00een 1860 s-a hot\u0103r\u00e2t reducerea dimensiunii coroanei la o coroni\u021b\u0103 de pin pe care s\u0103 se a\u0219eze doar 4 lum\u00e2n\u0103ri, ca simbol al celor patru duminici din perioada Adventului. Culoarea lum\u00e2n\u0103rilor, cu o singur\u0103 excep\u021bie, este violet: simboliz\u00e2nd poc\u0103in\u021ba \u0219i convertirea. \u00cen ordinea aprinderii, a treia lum\u00e2nare este roz \u0219i simbolizeaz\u0103 bucuria festiv\u0103, bucuria matern\u0103 a Mariei. Fiecare lum\u00e2nare aprins\u0103 simbolizeaz\u0103 un concept: credin\u021b\u0103, speran\u021b\u0103, iubire, bucurie.<\/div>\n
Conform simbolisticii religiei catolice, fiecare lum\u00e2nare face referire la o persoan\u0103 sau la o comunitate:<\/div>\n
Adam \u015fi Eva \u2013 primii oameni c\u0103rora Dumnezeu le-a promis m\u00e2ntuirea (credin\u0163a);<\/div>\n
Poporul evreu \u2013 c\u0103ruia i s-a promis c\u0103 va veni Mesia (speran\u021ba);<\/div>\n
Ioan Botez\u0103torul \u2013 care a vestit venirea lui Isus \u0219i a preg\u0103tit calea c\u0103tre inimile oamenilor (iubire);<\/div>\n
Fecioara Maria – care a n\u0103scut pe Fiul lui Dumnezeu (lum\u00e2narea roz \u2013 bucurie).<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n
\n
Calendarul Adventului<\/div>\n
Calendarul Adventului, at\u00e2t de popular \u00een r\u00e2ndul copiilor, este un instrument de m\u0103surare a timpului \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, avertiz\u00e2ndu-ne totodat\u0103 de trecerea acestuia, care se \u00eencheie cu s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului. Ferestrele de pe calendare trebuie deschise zilnic una c\u00e2te una. \u00cen spatele acestora fiind ascuns\u0103 c\u00e2te o bomboan\u0103.<\/div>\n
Primul calendar de acest tip a fost realizat \u00een 1908 la o editur\u0103 din M\u00fcnchen. Ideea i-a apar\u021binut mamei lui Gerhard Lang, viitorul produc\u0103tor. S\u0103tul\u0103 de \u00eentreb\u0103rile frecvente ale fiului s\u0103u: \u201eC\u00e2t mai trebuie s\u0103 doarm\u0103 p\u00e2n\u0103 la Cr\u0103ciun?\u201d a luat un carton \u015fi l-a \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een 24 de c\u00e2mpuri. \u00cen c\u00e2mpurile create a ag\u0103\u021bat c\u00e2te o bomboan\u0103, din care fiul s\u0103u putea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce c\u00e2te una \u00een fiecare zi p\u00e2n\u0103 la Cr\u0103ciun.<\/div>\n
Pe baza acestei experien\u0163e din copil\u0103rie, Lang a creat primul s\u0103u calendar de acest fel, care a r\u0103mas, de atunci, \u00een uz.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n
\n
Bibliografie:<\/div>\n
Makkai Endre \u00e9s Nagy \u00d6d\u00f6n: Adatok t\u00e9li n\u00e9phagyom\u00e1nyaink ismeret\u00e9hez (Kolozsv\u00e1r, Erd\u00e9lyi Tudom\u00e1nyos F\u00fczetek)<\/div>\n
N\u00e9meth Henrietta: Adventi szok\u00e1sok, hagyom\u00e1nyok<\/div>\n<\/div>\n
\n
Arhiva Muzeul Etnografic “Anton Badea” Reghin<\/span><\/span><\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Seria s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103 \u00eencepe cu prima zi de Advent, astfel \u00eenc\u00e2t din noiembrie \u00eencep preg\u0103tirile pentru una din cele mai mari \u0219i iubite s\u0103rb\u0103tori ale comunit\u0103\u021bilor romano-catolic\u0103, greco-catolic\u0103, calvin\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[30,4],"tags":[],"class_list":["post-7801","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arhiva","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7801","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7801"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7801\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7803,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7801\/revisions\/7803"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7801"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7801"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7801"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}