{"id":7861,"date":"2026-04-29T08:33:21","date_gmt":"2026-04-29T06:33:21","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=7861"},"modified":"2026-04-29T08:33:27","modified_gmt":"2026-04-29T06:33:27","slug":"sfantul-gheorghe-sangeorzul-si-inverzirea-naturii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/sfantul-gheorghe-sangeorzul-si-inverzirea-naturii\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Gheorghe, S\u00e2ngeorzul \u0219i \u00eenverzirea naturii"},"content":{"rendered":"\n
\n
\"\" \"\" \"\"\n
\"\"
DSC_2Mega_Pix<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n
\u00cen credin\u021ba popular\u0103 Sf. Gheorghe (S\u00c2NGEORZUL) \u00eenverze\u0219te natura, \u021bine \u201dcheile vremii\u201d, deschide prim\u0103vara \u0219i anul pastoral, care \u00eencepe la 23 aprilie \u0219i \u021bine p\u00e2n\u0103 la Sf\u00e2ntul Dumitru (S\u00e2nmedru, 26 octombrie).<\/div>\n
De numele celor doi sfin\u021bi se leag\u0103 o serie de credin\u021be \u0219i practici cu valen\u021be magice, ce eviden\u021biaz\u0103 rolul anotimpului, a vegetalului, o universalizare a procesului natural de cre\u0219tere \u0219i maturizare – \u00eenfrunzirea\/desfrunzirea arborilor, cu referin\u021be la sfera uman\u0103, comportamental\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rela\u021bia \u00eentre natur\u0103, vegetal (ramura verde, \u00eenverzirea..) \u0219i calendar e prezent\u0103 \u00een ac\u021biunea recurent\u0103, \u00een practici, ca marc\u0103 a unui timp \u201dbun\u201d. \u00cempodobirea cu ramuri verzi, de mesteac\u0103n\/ salcie\/ rug a por\u021bilor, u\u0219i, ferestre, – ramura verde- simbol al prim\u0103verii cu rol protector- apar\u021bine unor categorii de gesturi \u0219i ac\u021biuni cu valoare religioas\u0103, metafizic\u0103.<\/div>\n
Ajunul, prag al s\u0103rb\u0103torii, avea reguli magice \u0219i prilejuia o seam\u0103 de practici de ap\u0103rare, de stimulare \u0219i purificare. Se spune c\u0103 \u00een seara de S\u00e2ngeorz umbl\u0103 spiritele rele, strigoaicele care fur\u0103 mana laptelui, amenin\u021b\u0103 via\u021ba \u0219i fertilitatea animalelor, iar pentru a le proteja femeile preg\u0103teau, un amestec din usturoi, leu\u0219tean \u0219i gunoi de grajd cu care ungeau u\u0219ile \u0219i zonele de contact cu exteriorul. Tot pentru protec\u021bie se aprindeau focuri \u201dfocul viu\u201d cu care se afumau animalele \u0219i ocoalele.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\u00cenceputul anului pastoral, era \u00eenso\u021bit de c\u00e2teva tradi\u021bii M\u0102SURA OILOR, s\u0103rb\u0103toare a p\u0103curarilor, urma c\u00e2teva etape- tocmitul sau \u00een\u021belegerea privind constituirea st\u00e2nelor, m\u0103suratul laptelui \u0219i osp\u0103\u021bul. Conform cutumei, procedura \u00eencepea cu sfin\u021birea oilor \u0219i a ciobanilor de c\u0103tre preot, trecerea prin strung\u0103 a oilor \u0219i ob\u021binerea primei mulsori. \u00cen prima vineri din luna mai, dup\u0103-amiaza, avea loc \u201eruperea\u201d mieilor (\u00een\u021b\u0103rcarea) \u0219i adunarea turmelor la \u201dgazde\u201d . Odat\u0103 cu prima mulsoare se stabilea cantitatea de br\u00e2nz\u0103 cuvenit\u0103 fiec\u0103ruia de-a lungul anului. Tot atunci se alegea P\u0103p\u0103lugura – masca verde.<\/div>\n<\/div>\n
\n
P\u0102P\u0102LUGURA era un ritual de fertilitate ce viza mana laptelui la oi, \u00eent\u00e2lnit \u00een satele din C\u00e2mpia Transilvaniei, care se desf\u0103\u0219ura cu ocazia m\u0103surii laptelui -\u201dm\u0103sura oilor\u201d , practic\u0103 veche legat\u0103 de p\u0103storit .<\/div>\n<\/div>\n
\n
Aducerea ploii evoc\u0103 o mitologie inspirat\u0103 din modelul vie\u021bii \u0219i al mor\u021bii plantelor.<\/div>\n
Legatura dintre apa \u0219i plante\/vegeta\u021bie, simboluri ale regener\u0103rii – era stabilit\u0103 \u00een ac\u021biuni \u0219i practici ce vizau procesiunea crea\u021biei \u0219i trecerea de la o etap\u0103 la alta ( \u201dapa primar\u0103, premerg\u0103toare reprezentare a nonmanifest\u0103rii \u0219i a laten\u021bei, iar verdea\u021ba- apari\u021bia formei, manifestarea crea\u021biei\u201d).<\/div>\n<\/div>\n
\n
Obiceiul P\u0103p\u0103lugii presupunea alegerea unui t\u00e2n\u0103r, retragerea \u00een p\u0103dure \u0219i mascarea, \u00eenvelirea cu plante verzi\/ crengi \u00eenfrunzite legate cu c\u00e2nep\u0103, cobor\u00e2rea \u00eenaintea turmei spre sat, \u00eent\u00e2mpinarea cu ciubere cu ap\u0103 \u0219i udarea, momentul culminant al procesiunii sacre -\u201dP\u0103p\u0103lugura se ud\u0103 bine pentru mana oilor!\u201d<\/div>\n<\/div>\n
\n
Un alt obicei ce se desf\u0103\u0219ura \u00een ajunul S\u00e2ngeorzului sau \u00een alte locuri \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, era ,,STRIGAREA PESTE SAT\u201d un \u00eendreptar al comportamentelor din timpul anului.<\/div>\n
Eliberarea spa\u021biului pentru nou, la \u00eenceput de anotimp, iertarea \u0219i repararea unor vicii, vindecarea ca o restaura\u021bie general\u0103 nu puteau avea loc \u00een afara expunerii \u0219i asum\u0103rii faptelor, a unei regl\u0103ri terapeutice corespunz\u0103toare. Erau mustra\u021bi \u201dstriga\u021bi\u201d (de pe deal ) fetele\/ b\u0103ie\u021bii tomnatici sau erau men\u021bionate \u00eent\u00e2rzierile unor activit\u0103\u021bi ori diverse abateri.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Semnifica\u021bia religios\u0103 a s\u0103rb\u0103torii e legat\u0103 de via\u021ba Sf. Gheorghe care a a fost una plin\u0103 de minuni, memorabil\u0103 fiind lupta sa cu balaurul. Legenda spune c\u0103 l\u00e2ng\u0103 o cetate se afla un lac \u00een care tr\u0103ia un balaur ce primea \u00een fiecare zi un copil ca hran\u0103. \u00centr-o zi soarta c\u0103zu pe fiica \u00eemp\u0103ratului, Dumnezeu l-a trimis \u00eens\u0103 pe Sf . Gheorghe , care ucise cu suli\u021ba fiara (icoana Sf Mucenic Gheorghe). Cutremura\u021bi de minune, au \u00eenceput cu to\u021bii s\u0103 cread\u0103 \u00een Hristos \u0219i au cerut s\u0103 fie boteza\u021bi.<\/div>\n
Mucenicul Gheorghe a fost unul din cei mai de seam\u0103 Sem\u0103n\u0103tori ai dreptei credin\u021be, care s-a n\u0103scut \u00een Beirut (Capadochia- sec.III). A mo\u0219tenit curajul \u0219i t\u0103ria credin\u021bei de la p\u0103rin\u021bii s\u0103i, tat\u0103l, ofi\u021ber \u00een armata roman\u0103, iar mama, o cre\u0219tin\u0103 evlavioas\u0103 \u0219i plin\u0103 de \u00een\u021belepciune. T\u00e2n\u0103rul Gheorghe a ajuns ofi\u021ber \u00een armata roman\u0103, unde s-a luptat cu \u00eenver\u0219unare pentru a c\u00e2\u0219tiga bucuriile duhovnice\u0219ti, \u00eenfrunt\u00e2nd, precum to\u021bi sfin\u021bii, nedreptarea, idolatria, necredin\u021ba, chiar dac\u0103 acestea erau promovate de \u00eensu\u0219i \u00eemp\u0103ratul Diocle\u021bian. Ajuns voievod, el s-a \u00eempotrivit \u00eemp\u0103ratului \u00een prigoana lui asupra cre\u0219tinilor, ajung\u00e2nd \u00een \u00eenchisoare, unde, de\u0219i a fost supus la numeroase chinuri, nu \u0219i-a lep\u0103dat credin\u021ba, fiind decapitat.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\u00cen satele de pe Valea Mure\u0219ului, sunt cunoscute mai multe pve\u0219ti \u0219i relat\u0103ri, credin\u021be legate de Ajunul S\u00e2ngeorzului \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri nefaste petrecute \u00eentr-un timp primejdios.<\/div>\n
Se spune c\u0103 \u201dodat\u0103 de S\u00e2ngeorz, un om s-a dus la moar\u0103 iar c\u00e2nd s-a \u00eentors, a \u00eent\u00e2lnit pe drum multe strigoaice care jucau pe l\u00e2ng\u0103 vaci. Omul le-a urat spor la joc, iar acestea i-au r\u0103spuns \u201dspor a ce-ai \u00een car dar s\u0103 nu spui nim\u0103nui\u201d. Si a\u0219a a fost, ajuns acas\u0103 omul, a avut spor \u0219i bel\u0219ug la f\u0103in\u0103 c\u0103 asta avea \u00een car, cat timp nu a dest\u0103inuit taina avea f\u0103in\u0103 pe indestulate. V\u0103z\u00e2nd femeia sa c\u0103 f\u0103ina nu se mai termin\u0103 i s-a p\u0103rut lucru necurat \u0219i a insistat s\u0103 afle. Neav\u00e2nd de ales omul i-a spus, iar de atunci f\u0103ina a \u00eenceput s\u0103 se \u00eempu\u021bineze. \u201d<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n
\n
Roxana Maria Man<\/span><\/span><\/a><\/span> , manager Muzeul Etnografic Anton Badea<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n<\/div>\n
\n
REPERE BIBLIOGRAFICE<\/div>\n
Borzan, M., Man, R., Calendarul cre\u0219tin ortodox \u00een iconografie, Tg Mure\u0219 2008<\/div>\n
Ghinoiu, I. S\u0103rb\u0103tori \u0219i obiceiuri rom\u00e2ne\u0219ti, Bucure\u0219ti 2003<\/div>\n
Eliade, M., Tratat de istoria religiilor, Humanitas Bucure\u0219ti 2025<\/div>\n
Sorlea, E -info., sat Pietri\u0219 Vale Jud Mure\u0219<\/div>\n<\/div>\n
\n
Fotografii din arhiva muzeureghin.ro<\/a><\/span>, aspecte de la Obiceiul M\u0103sura oilor la Pietri\u0219 Vale 2006, Idicel P\u0103dure 2007, R\u0103stoli\u021ba 2005 jud Mure\u0219<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen credin\u021ba popular\u0103 Sf. Gheorghe (S\u00c2NGEORZUL) \u00eenverze\u0219te natura, \u021bine \u201dcheile vremii\u201d, deschide prim\u0103vara \u0219i anul pastoral, care \u00eencepe la 23 aprilie \u0219i \u021bine p\u00e2n\u0103 la Sf\u00e2ntul Dumitru (S\u00e2nmedru, 26 octombrie). […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[30,4],"tags":[],"class_list":["post-7861","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arhiva","category-blog"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7861","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7861"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7861\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7866,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7861\/revisions\/7866"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7861"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7861"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7861"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}