{"id":7873,"date":"2026-06-17T10:34:12","date_gmt":"2026-06-17T08:34:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/?p=7873"},"modified":"2026-06-17T10:34:21","modified_gmt":"2026-06-17T08:34:21","slug":"zestrea-satului-sensibilitate-si-har-covoare-din-patrimoniul-muzeului-etnografic-anton-badea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.muzeulreghin.ro\/en\/zestrea-satului-sensibilitate-si-har-covoare-din-patrimoniul-muzeului-etnografic-anton-badea\/","title":{"rendered":"ZESTREA SATULUI – sensibilitate \u0219i har. Covoare din patrimoniul Muzeului Etnografic \u201dAnton Badea\u201d"},"content":{"rendered":"\n

\"\"<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 activit\u0103\u021bile din gospod\u0103rie \u0219i lucrul p\u0103m\u00e2ntului femeile practicau \u0219i me\u0219te\u0219uguri casnice printre care \u021besutul \u0219i cusutul cu \u00eentreg procesul de prelucrare a fibrelor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Locuin\u021ba a fost cea mai gr\u0103itoare expresie a modului de via\u021b\u0103 \u0219i a gustului pentru frumos, a dorin\u021bei de echilibru, care vine din importan\u021ba pe care o avea casa \u00een via\u021ba omului – aici se \u00eenf\u0103ptuiau muncile, se transmiteau valorile, cunoa\u0219terea unor meserii, respectul, locul de odihn\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Casa a fost idealul fericirii, care a asigurat lini\u0219tea, intimitatea \u0219i retragerea de restul lumii, locul sacru unde s-a n\u0103scut un mod de existen\u021b\u0103 unic \u0219i o capacitate de a inova, de a \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i de a apar\u021bine, \u00een solidaritatea cu p\u0103m\u00e2ntul. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Casa este c\u0103minul \u00een care curge via\u021ba \u0219i unde e firesc s\u0103 \u00eent\u00e2lnim tr\u0103s\u0103turi de profund\u0103 originalitate, crea\u021bii autentice de tradi\u021bie str\u0103veche care s-au perpetuat prin intermediul ei. Ca \u0219i arhitectura \u0219i vatra, interiorul locuin\u021bei a fost supus constant unui proces de \u00eennoire. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Textilele care apar\u021bineau arhitecturii interioare – erau destinate acoperiri pere\u021bilor, patului \u0219i mesei. Varietatea \u021bes\u0103turilor era legat\u0103 de necesit\u0103\u021bile izol\u0103rii termice, de mediul natural \u00een care au ap\u0103rut \u0219i au evoluat c\u00e2t \u0219i de practicarea unor ocupa\u021bii .<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Judetul Mure\u0219 fiind o zon\u0103 \u00een care au conlocuit \u015fi alte etnii se pot observa elemente comune ca urmare a schimburilor culturale. \u00cent\u00e2lnim astfel at\u00e2t la rom\u00e2ni, c\u00e2t \u015fi la sa\u015fi \u015fi maghiari,dispunerea pe col\u0163uri a mobilierului \u2013 col\u0163ul cu patul, col\u0163ul cu masa \u0219i sistemul de preparare a hranei \u015fi col\u0163ul cu dulapul de vase \u0219i lavi\u021ba.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cel mai impozant, col\u021bul cu patul atr\u0103gea prin bog\u0103\u0163ia de piese decorative. \u00cen locuin\u021ba tradi\u021bional\u0103 din Transilvania patul era a\u0219ezat de obicei la peretele opus intr\u0103rii \u0219i i se acorda o aten\u021bie sporit\u0103 aranj\u0103rii lui.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Piesele textile din zona patului – str\u0103jacul (salteaua cu paie), lepedeele cu cipc\u0103 (cearceafuri) din c\u00e2nep\u0103\/bumbac, cuverturi\/ lepedee de l\u00e2n\u0103 \u0219i \u021boluri, c\u0103p\u0103t\u00e2iele, pernele cu funduri ornamentale, aveau rolul de a asigura c\u0103ldura dar, cu timpul au primit \u0219i o importan\u021b\u0103 decorativ\u0103, reg\u0103sindu-se \u00een zestrea fiec\u0103rei fete. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului trecut, a existat o evolu\u021bie ornamental\u0103 a \u021bes\u0103turilor de pat , o \u00eenflorire de motive decorative, influen\u021bat\u0103 de p\u0103trunderea materialelor de fabric\u0103 \u0219i de perfec\u021bionarea procedeelor tehnice (dezvoltarea industiriei textile a atras \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea textilelor moderne de interior p\u0103tura, plapuma, renun\u021b\u00e2ndu-se trepetat la cele vechi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Fiecare pies\u0103 din interiorul locuin\u021bei avea o \u00eensemn\u0103tate practic\u0103 c\u0103iea i s-a al\u0103turat una artistic\u0103. Cele mai vechi \u021bes\u0103turi din l\u00e2n\u0103, erau realizate \u00een 4 i\u021be prelucrate uneori la piu\u0103 \u0219i v\u00e2ltoare, ornamentate prin simpla \u00eenv\u0103rgare din urzeal\u0103 \u0219i beteal\u0103, sau prin ales\u0103tur\u0103 \u00een culori naturale, fiind prezente \u00een orice tip de interior din Transilvania .<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Inv\u0103\u021barea unui me\u0219tesug, la sat, era un mod de trai. Me\u0219te\u0219ugul de a \u021bese covoare a cunoscut o \u00eenflorire \u00een mai multe etape, mai ales \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care s-au dezvoltat numeroase ateliere de \u021besut, la m\u0103n\u0103stiri. \u00cen societatea tradi\u021bional\u0103, \u021besutul se realiza \u00een aproape fiecare gospod\u0103rie t\u0103r\u0103nesc\u0103, \u0219i folosea materia prim\u0103 l\u00e2na, care provenea de la una din ocupa\u021biile principale, p\u0103storitul.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Torsul \u0219i \u021besutul erau activit\u0103\u021bi ne\u00eentrerupte care angajau femeile \u0219i fetele . Pentru a men\u021bine un echilibru \u0219i a evita epuizarea s-au fixat zile oprite, \u00een tradi\u021bie, sau s\u0103rb\u0103tori c\u00e2nd nu se torcea \u0219i ne se \u021besea. Iar pentru efectuarea muncilor necesare la timp, existau credin\u021be \u0219i obiceiuri populare- f\u0103pturi supranaturale care pedepseau femeile ( care nu-\u0219i torceau c\u00e2nepa p\u00e2n\u0103 \u00een Joia Mare sau nu terminau meli\u021batul p\u00e2n\u0103 la Sf Andrei). Existau multe credin\u021be \u0219i obiceiuri legate de furca de tors \u0219i credin\u021ba c\u0103 \u201dfemeile torc\u0103toare \u0219i \u021bes\u0103toare puteau salva lumea de molime\u201d. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tes\u0103turile de cas\u0103 prezint\u0103 o mare varietate de forme artistice -motive, compozi\u021bii ornamentale \u0219i stiluri . Steaua, motivul astral str\u0103vechi, rombul decorul geometric este larg \u00eent\u00e2lnit, ca \u0219i zoomorf \u0219i antropomorf, decorul vegetal sub numeroase aspecte, creanga de brad, simbolul pomului vietii, al vasului cu flori \u0219i care sunt prelucrate \u0219i prezentate adesea \u00eentr-o viziune proprie.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Compozi\u021bia ornamental\u0103 \u00een \u021bes\u0103turi este realizat\u0103 prin respectarea celor dou\u0103 principii, organizarea ritmic\u0103 a c\u00e2mpului ornamental prin repetarea elementelor decorative \u0219i prin simetrie, \u021bes\u0103turile fiind de foarte multe ori combina\u021bii originale ale creatoarei.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u0162esutul se f\u0103cea, ca \u015fi ast\u0103zi, la r\u0103zboiul de \u0163esut orizontal. Multe piese de interior \u0219i lepedee sunt realizate din dou\u0103 sau trei foi \u0163esute fiecare separat \u015fi apoi \u00eenseilate pentru a se ob\u0163ine o l\u0103\u0163ime mai mare. Lepedeele multicolore din l\u00e2n\u0103 pentru pat au fost cele mai estetice \u0219i elaborate covoare care personalizau fiecare locuin\u021b\u0103. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Colec\u021bia de textile de interior, de la Muzeul Etnografic Anton Badea, cuprinde tes\u0103turi de diferite dimensiuni, de la cele \u00eenguste \u0219i foarte lungi plasate la grind\u0103, pe culme, sub ferestre p\u00e2n\u0103 la obiectele mari care \u00eembrac\u0103 peretele, patul \u0219i masa. \u00cen cadrul expozi\u021biei \u201dZestrea satului- sensibilitate si har. Covoare din patrimoniul Muzeului Etnografic Anton Badea\u201d sunt expuse 33 de piese(covoare de pat \u0219i peretare). Realizate din fibre organice – c\u00e2nepa \u0219i mai t\u00e2rziu bumbacul, de origine vegetal\u0103 \u0219i l\u00e2n\u0103 de provenien\u021b\u0103 animal\u0103, piesele \u021besute \u00een dou\u0103 \u0219i trei i\u021be la r\u0103zboiul de \u021besut \u0219i ornamentate prin nevedire, alese cu m\u00e2na, sau tehnica chilimului dateaz\u0103 de la \u00eenceputul sec al xx- lea, cele mai multe fiind din satele din Mure\u0219 dar \u0219i si din alte zone.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Roxana Maria Man<\/span><\/span><\/span><\/a>, Muzeul Etnografic Anton Badea<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

REPERE BIBLIOGRAFICE <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ion Vl\u0103du\u021biu, Etnografie rom\u00e2neasc\u0103<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Florica Zaharia, Textile tradi\u021bionale din Transilvania, tehnologie \u0219i estetic\u0103<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

G. Stoica, O. Hor\u0219ia, Me\u0219te\u0219uguri artistice tradi\u021bionale<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Doina Dobreanu, \u021aes\u0103turi rom\u00e2ne\u0219ti din Zona Mure\u0219ului Superior<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Info., Emilia Sorlea , satul Pietri\u0219 Vale, Mure\u0219<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe l\u00e2ng\u0103 activit\u0103\u021bile din gospod\u0103rie \u0219i lucrul p\u0103m\u00e2ntului femeile practicau \u0219i me\u0219te\u0219uguri casnice printre care \u021besutul \u0219i cusutul cu \u00eentreg procesul de prelucrare a fibrelor. Locuin\u021ba a fost cea mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[30,4],"tags":[],"class_list":["post-7873","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arhiva","category-blog"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t