Buna Vestire, numită și Blagoveștenie, este un ultim reper al trezirii la viață a naturii, semne prevestitoare ale anului agrar și ale vremii sunt acum interpretate. Viețuitoarele ies din pământ și prilejuiesc practici de purificare și apărare. Tradițiile acestei sărbători se referă, în principal, la bunăstarea casei, a oamenilor și la sporirea recoltelor.

În satele din Mureș, oamenii ieșeau în grădini, aprindeau focuri și afumau copacii, oboarele animalelor și casa pentru a nu se apropia șerpii sau alți dăunători.

Această zi mai este numită și Ziua Cucului, care, asemeni legendei biblice a vestirii Fecioarei Maria, vestește venirea timpului cald, a verii. Cucul este o pasăre oraculară care cântă de la echinocțiul de primăvară până la solstițiul de vară, iar prima cântare trebuie să găsească oamenii în armonie și bucurie, pentru a fi așa tot anul.

Fiind o sărbătoare importantă din Postul Mare, cu dezlegare la pește, pescarii de pe Valea Mureșului trebuiau să mănânce pește prospăt, iar primei capturi i se punea în gură anafură și era eliberată, pentru a aduce mai mult pește.

În Șerbeni, în preziua Bunei Vestiri, copiii din sat, cu clopote în mâini și bote, umblau pe la toate casele strigând pe ulițe: ”Blagovești blagovești, toată lumea mănâncă pești!” . Ajunși în curțile oamenilor, loveau pământul cu botele și rosteau: ”Dragă primăvară scoate iarba afară, oile să pască, mieluții să crească!” și înconjurau casa de trei ori, sunând și făcând gălăgie, pentru a alunga spiritele rele și șerpii. Erau răsplătiți cu dulciuri, mere, cozonaci.

Bibliografie: Marcel Lapteș, Anotimpuri magico-religioase

Info., Maria Pop, sat Șerbeni v.69 ani

Foto: Arhiva Muzeului Etnografic ”Anton Badea”