Pregătirile de sărbătoare presupun curățenia generală, a casei și a gospodăriei, a sufletului și a trupului prin post și rugăciune și pregătirea alimentelor purtătoare de simbolism.

Așezate pe o masă pe care o numim acum festivă, alimentele, mai demult, aveau o funcție rituală. Aluatul din care se prepara pâinea, colacul și cozonacii la marile sărbători era un aluat ritual, care făcea legătura cu lumea mitică.

Comunicarea cu semenii și cu Divinitatea era esențială pentru echilibrul oamenilor și era realizată și prin actul alimentar.

Prin simbolurile pe care le aveau unele alimente, inițial de hrană sacră ce provine din daruri ale zeilor, apoi prin rigoarea și modul de preparare și de consumare, acestea puteau transforma actul obișnuit de alimentație într-unul spiritual, ce-l orienta pe om spre divin.