Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiti la data de 29 iunie, în aceeași zi, deoarece ambii s-au săvârșit la Roma, din porunca împăratului Nero. Ei sunt ocrotitorii celor lipsiți de libertate, de aceea sunt protectorii spirituali ai închisorilor. Sărbătoarea datează încă din secolul al II-lea al erei creștine și evlavia credincioșilor s-a materializat în ridicarea de biserici pe locul martirajului lor. Sfântul Apostol Petru era originar din localitatea Betsaida, din Galileea, fiind primul care l-a numit pe Iisus Hristos ,,Fiul lui Dumnezeu Celui Viu”. După Pogorârea Sf. Duh de Rusalii, Sf. Petru este cel dintâi care vestește poporului evreu pe Iisus Hristos cel răstignit și înviat, îndemnându-i pe toți la pocăință și întoarcere la credință.

Biserica ortodoxă îi cinstește în mod special pe cei doi Apostoli, rânduind o perioadă de post specială. Postul sfinților Apostoli este unul dintre cele patru posturi de peste an, alături de cele ale Paștelui, Sfintei Mării și al Crăciunului. Spre deosebire de celelalte posturi, acesta are o durată variabilă, în funcție de postul Paștelui. Acest post începe la o săptămână dupa Rusalii, sărbătorite la cinzeci de zile după Paște. Sfântu Petru este protectorul agriculturilor, el hotărăște starea finală a recoltelor, legând și dezlegând ploaia. Pentru cei care nu respectă sărbătoarea, le trimite potop și grindină. Această sărbătoare este de mare însemnătate pentru calendarul agricol și se ține trei zile nelucrătoare. Aceste zile cuprind o serie de ritualuri pentru protecția recoltelor, a animalelor dar și pentru cei plecați în lumea de dincolo. În calendarul popular, această sărbătoare marchează miezul verii agrare și perioada secerișului. Tot de Sânpetru, erau organizate târguri, unde oamenii făceau schimb de produse, negoț, discuții, dar și cu scopul de a petrece și a se distra.

Arhiva Muzeului Etnografic „Anton Badea”, Salva, jud. Bistrița-Năsăud, 1973