Dintre toate ființele supranaturale a căror menire e să facă rău oamenilor, cele mai de temut sunt ielele, numite și Rusalii. Numele de iele, identic cu pronumele personal feminin ele, le-a fost dat pentru a evita rostirea unui nume care ar fi putut să le supere. Despre frumoasele fecioare se spune că trăiesc în inima pădurii, iar în puterea nopții pășesc în lumina lunii și se împletesc într-o horă sălbatică. Dansul lor nebun pârjolește pământul, care rămâne ars și neroditor. În mitologia populară, sunt făpturi feminine supranaturale, posesoarele unor frumuseți și senzualități nepământene, care dansează goale sau înveșmântate în voaluri diafane.
Ielele sunt prea frumoase pentru a fi privite iar prezența lor diafană nu ar trebui să bucure ochiul uman. Dacă totuși se întâlnesc cu o ființă umană, consecințele sunt devastatoare pentru bietul muritor. Cei care văd iele își pierd mințile sau pur și simplu dispar fără urmă. Tinerii frumoși, care se lasă copleșiți de frumusețea lor, sfărșesc de cele mai multe ori prinși în horă, frenezia dansului nu aduce decât moarte, tânărul având să joace până la ultima suflare. Spre deosebire de strigoi, ielele populează peisajul mitic românesc numai pe timpul verii. Ielele sunt îmbrăcate în alb și apar în număr fără soț (3,5,7), mai rar în număr cu soț, asemeni Filipilor, Călușarilor, Ielele umblând numai în alai.
Umblă însoțite de fluierași sau cimpoieri, sună din clopoței, bat din tobe, joacă, întind mese pe iarba verde, beau, petrec și cântă în cor. Se hrănesc cu flori și beau apă din izvoare sau din fântânile care au fost uitate. Cei care beau apă după iele rămân pociți sau se îmbolnăvesc grav. În folclorul popular, ielele sunt strâns legate de Sărbătoarea de Rusalii, de aceea nimeni nu ar trebui să doarmă în această noapte, pentru că ar risca să fie găsit de iele și pedepsit. Sunt pedepsiți cei care lucrează în această zi. Pentru a se apăra de iele bărbații purtau la ei usturoi, busuioc , pelin, aceste plante având puterea de a ține departe zânele nopții.
Bibliografie selectivă
În imagine, tablou din colecția muzeului, reprezentând Ielele, autor Mihai Nechita
