Uleiul vegetal a fost folosit de timpuriu în alimentație, teascurile de ulei, ca și morile fiind atestate din vremuri îndepărtate.

Instalațiile folosite la obținerea uleiului ne ofera o imagine asupra alimentației tradiționale, obținute prin practicarea ocupațiilor casnice și asupra unui mod de viață, îndepărtat, uleiurile vegetale fiind folosite de timpuriu în alimentație. Teascurile pentru ulei sunt atestate odată cu morile și cu teascurile pentru struguri, din antichitate.

Uleiul vegetal a fost larg întrebuințat odată cu răspândirea creștinismului, care a impus restricții prin perioadele de post în timpul săptămânii și a anului. Interesul mare pentru prepararea acestui aliment rezultă și din numarul mare de plante din a căror semințe s-a extras uleiul (din semințele unor plante mai vechi în culturi: cânepă, in, nuc).

Din semințele de cânepă zdrobite la piuă manual, se obținea făina, care se amesteca cu o anumită cantitate de apă și sare și se fierbea până se obținea o pastă. În Transilvania aceasta se numea julfă și se folosea ca aliment de post.

Începuturile întrebuințării făinii obținute din semințe oleaginoase nu se pot preciza, fiind modul inițial de folosire a semințelor în alimentație.

Vechimea și frecvența instalațiilor tradiționale se datorează faptului că măcinarea semințelor, cu unelte casnice, era o muncă anevoiasă, iar cerințele zilnice pentru făina de pâine sau ulei, era mare în majoritatea gospodăriilor.

Ne-am propus să reconstituim drumul uleiului, în cadrul atelierului nostru, pentru ca cei mici să poată să vadă, dar să și participe, la procesul complet de extragere al uleiului, cu meșterul popular Petruț Chirteș.