CategoriesInformații de interes public

În atenția colaboratorilor, cadrelor didactice, diverși parteneri 

 

Vă informăm că adeverințele care să ateste participarea la evenimentele organizate la Muzeul Etnografic se oferă în urma unei solicitări depuse la secretariatul instituției, în următoarele situații:

– Cererea să se refere la activitățile din anul în curs sau cu un an înainte de anul în curs. Aceste adeverințe atestă doar calitatea de participant/vizitator/ invitat al solicitantului, la diverse evenimente.

-Pentru eliberarea adeverințelor care atestă calitatea de colaborator/organizator/ coordonator al unor activități specifice desfășurate independent sau în comun (în parteneriat) cu instituția, este nevoie de încheierea unui protocol de colaborare anterior evenimentului în care să fie menționate activitățile, atribuțiile, scopul, partenerii etc. 

Nu se eliberează adeverințe în urma cererilor care nu pot dovedi cele solicitate.

Vă mulțumim!

CategoriesArhiva

Izvorul Tămăduirii

În prima vineri după Paște, din Săptămâna Luminată, creștinii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Originea acestei sărbători se leagă de o minune care s-ar fi petrecut lângă un izvor de lângă Constantinopol. Potrivit legendei, un orb și-a recăpătat vederea spălându-se pe ochi cu această apă.
Orbul ar fi ajuns aici călăuzit de împăratul Bizanțului Leon I (457- 474) – căruia îi ceruse apă. Împăratul, la rândul lui, a fost călăuzit și îndemnat de glasul Maicii Domnului.
Pentru a multumi Maicii Domnului, când a ajuns împărat, Leon cel Mare a ridicat în apropierea izvorului o biserică, unde s-au săvârșit apoi multe minuni.
Amintind de minunea Maicii Domnului, sărbătoarea a păstrat credința sfințirii apelor, astfel, în toate bisericile și mănăstirile ortodoxe, se săvârșește slujba de sfințire a apei. După slujba de sfințire, preoții îi stropesc pe credincioși cu apa sfințită, cântând troparul ,,Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința credincioșilor asupra celui potrivnic dăruiește și, cu crucea Ta, păzește pe poporul Tău”. În credința populară acest cântec de binecuvântare are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative și a pagubei. Cu această agheasmă se stropesc încăperile din gospodărie, iar bolnavii o beau dimineața, înainte de a lua micul dejun, pentru a se înzdrăveni.
Fotografie din arhiva Muzeului Etnografic „Anton Badea”, costum popular din Vâlcea, 1968
CategoriesArhiva

Duminica Tomii

Prima săptămână de după Paști este numită Săptămâna Luminată. Conform tradiției creștine, în această săptămână, Raiul se deschide pentru toți cei aflați pe lumea cealaltă și se închide odată cu Duminica Tomii. Prima Duminică după Paști este închinată Sfântului Apostol Toma, patronul spiritual al arhitecților, zidarilor și pietrarilor.
Toma din Galileea este unul dintre cei 12 Apostoli ai lui Iisus, care s-a îndoit de Învierea Domnului, dar s-a încredințat după ce i-a pipăit rănile provocate de piroane. Această zi reprezintă momentul întâlnirii dintre Sfântul Apostol Toma și Mântuitor, întâlnire care îi dă și Apostolului necredincios dovada Învierii Domnului. În calendarul popular această sărbătoare poartă denumirea de Paștile Morților sau Paștile Blajinilor. În această zi de sărbătoare nu se fac treburi în casă sau la câmp. Nu se spală, nu se coase, nu se face curățenie. Se pomenesc morții, se dă pomană și se aprind lumânări, pentru cei plecați dintre noi.

Fotografie din arhiva Muzeului Etnografic „Anton Badea”, Idicel Sat, jud. Mureș, 1963

CategoriesÎnvață un meșteșug

Făcutul uleiului

 

Uleiul vegetal a fost folosit de timpuriu în alimentație, teascurile de ulei, ca și morile fiind atestate din vremuri îndepărtate.

Instalațiile folosite la obținerea uleiului ne ofera o imagine asupra alimentației tradiționale, obținute prin practicarea ocupațiilor casnice și asupra unui mod de viață, îndepărtat, uleiurile vegetale fiind folosite de timpuriu în alimentație. Teascurile pentru ulei sunt atestate odată cu morile și cu teascurile pentru struguri, din antichitate.

Uleiul vegetal a fost larg întrebuințat odată cu răspândirea creștinismului, care a impus restricții prin perioadele de post în timpul săptămânii și a anului. Interesul mare pentru prepararea acestui aliment rezultă și din numarul mare de plante din a căror semințe s-a extras uleiul (din semințele unor plante mai vechi în culturi: cânepă, in, nuc).

Din semințele de cânepă zdrobite la piuă manual, se obținea făina, care se amesteca cu o anumită cantitate de apă și sare și se fierbea până se obținea o pastă. În Transilvania aceasta se numea julfă și se folosea ca aliment de post.

Începuturile întrebuințării făinii obținute din semințe oleaginoase nu se pot preciza, fiind modul inițial de folosire a semințelor în alimentație.

Vechimea și frecvența instalațiilor tradiționale se datorează faptului că măcinarea semințelor, cu unelte casnice, era o muncă anevoiasă, iar cerințele zilnice pentru făina de pâine sau ulei, era mare în majoritatea gospodăriilor.

Ne-am propus să reconstituim drumul uleiului, în cadrul atelierului nostru, pentru ca cei mici să poată să vadă, dar să și participe, la procesul complet de extragere al uleiului, cu meșterul popular Petruț Chirteș.