În tradiția străbună, ziua de 24 februarie este o fereastră spre zorii primăverii, spre miracolul înmuguririi, spre zâmbetul renașterii naturii, semnificând sfârșitul iernii și începutul primăverii. Această sărbătoare, în vatra satului românesc, poartă mai multe denumiri cum ar fi: Dragobete, Sântionul de primăvară, Ion Dragobete, Logodna păsărilor, Cap de Primăvară. Cuvântul ,,cap” are două înțelesuri, pe de o parte, de început al primăverii și pe de altă parte, de simbol religios, în calendarul ortodox fiind prăznuită ,,Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul”.
Ziua de Dragobete este pusă sub semnul iubirii, a însoțirii, a cifrei doi. În această zi de Dragobete oameni și păsări își caută perechea conviețuirii, punând anul deja sub semnul rodirii. În ziua de Dragobete, păsările migratoare, se strâng în stoluri, se împerechează și încep să-și construiasca cuiburile. Păsările neînsoțite la Dragobete rămân stinghere și fără pui în ziua de Dragobete a anului care va urma. Asemenea păsărilor, tinerii atât fete cât și băieți trebuie să se întâlnească în această zi, pentru a rămâne îndrăgostiți tot anul.
Tinerii merg în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii, iar la întoarcerea înspre sat, fetele sunt alergate de băieți, iar dacă îi simpatizează se lasă prinse de către aceștia. Întâlnirea lor se celebrează printr-un sărut, semn al logodnei simbolice, iar dacă tinerii respectă acest obicei, se vor bucura tot anul de belșug și vor fi ocrotiți de boli. Florile culese de fete sunt păstrate la icoane, fiind folosite apoi în diverse ritualuri magice, de invocare a dragostei.
Secole la rând, semnficația zilei a fost aceeași: însoțirea, trăirea și comuniunea a tot ce este frumos, armonios și plin de strălucire. Dragobete este o întruchipare mitică a unui prinț frumos și drag, fiul Babei Dochia, indentificat de români cu Cupidon-Zeul dragostei în mitologia romană și cu Zeul iubirii în mitologia greacă.
Bibliografie: Marcel Lapteș, Timpul și sărbătorile țăranului român, 2009
Ion Ghinoiu, Zile și mituri, 2018
Foto din arhiva Muzeului Etnografic „Anton Badea”, Bilbor, Harghita, 1969
Categorii
Arhive
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- martie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- septembrie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- februarie 2019
- decembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- decembrie 2017
- septembrie 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- decembrie 2016