Cealaltă lume este tot pe pământ, la mare depărtare, spre răsărit (Fochi,1976).
Lumea e-ntinsă și e mare, ea cuprinde tot ce se vede și tot ce nu se vede. Da’ vezi că lumea de dincolo e tot lume, cu toate că nu se vede. Celălalt tărâm nu e iad, e o altă lume, dar nu ca a noastră. Celălalt tărâm e undeva în adânc, nu se știe unde. E așa o lume deosebită, … Lumea cealaltă e locuită de Dumnezeu și de îngeri, morți, drepți, păcătoși și diavoli. Lumea noastră-i trecătoare, așa e aici pe pământ, duce cât duce și altu’ îi ia locu’. Uită-te și la pomi și la dobitoace și la om. Toate sunt trecătoare.
Dincolo în lumea ailaltă zice că, ce este nu se mai schimbă, în lumea de dincolo e așa, că nu mai e trecut, nici viitor, că-i lumea lui Dumnezeu. Toate-s într-un fel și așa rămân (Bernea, 1997).
(Antoaneta Olteanu, Reprezentări ale spațiului în credințele populare românești, București, Paideia 2009)
Fotografii din Arhiva Muzeului Etnografic ”Anton Badea” Reghin, reprezentând stâlpi de mormânt din satul Tireu, jud. Mureș, 1967