CategoriesBlog
By

Tradiții de Paște

 
În 24 aprilie, la Muzeul Etnografic vopsim ouă și facem pască!
 
Alături de noi vor fi Anna Farkas, Maria Pop din Șerbeni, bunica Maria Bucin Crișan care ne vor împărtăși din cunoașterea și experiența lor.
Tradițiile din Săptămâna Mare sunt vopsirea, încodeierea ouălor și pregătirea preparatelor din grâu, pasca și cozonacii.
În Sâmbăta Mare, femeile fac pasca, o pâine dospită de formă rotundă, cu o cruce împletită din aluat .
Nu există sărbătoare fără pâine, pasca este o pâine aleasă rituală, care ne amintește de răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos.
Tot în Săptămâna Mare se vopsesc ouăle.
Ornamentarea, scrierea sau încondeierea ouălor este o formă de artă populară, care îmbină simbolurile religioase cu filosofia despre viață și moarte.
CategoriesArhiva Blog
By

Sântionul de primăvară, Cap de primăvară sau Ziua Perechilor

În tradiția străbună, ziua de 24 februarie își deschide fereastra spre zorii primăverii, spre miracolul înmuguririi, spre zâmbetul renașterii naturii, semnificând sfârșitul iernii și începutul primăverii. Această sărbătoare, în vatra satului românesc, poartă mai multe denumiri, cum ar fi: Dragobete, Sântionul de primăvară, Ion Dragobete, Logodna păsărilor, Cap de primăvară. Numele ,,cap” are două înțelesuri, pe de o parte , înțelesul de debut al primăverii și pe de altă parte, de simbol religios, în calendarul ortodox fiind prăznuită ,,Întâia și a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul”.

Ziua de „Dragobete” este pusă sub semnul iubirii, a însoțirii, a cifrei doi. În această zi de Dragobete oameni și păsări își caută perechea conviețuirii, punând anul deja sub semnul rodirii. În ziua de Dragobete, păsările migratoare, se strâng în stoluri, se împerechează și încep să-și construiasca cuiburile. Păsările neînsoțite la Dragobete rămân stinghere și fără pui în ziua de Dragobete a anului care va urma. Asemenea păsărilor, tinerii, atât fete cât și băieți, trebuie să se întâlnească în această zi pentru a rămâne îndrăgostiți tot anul.Tinerii merg în pădure pentru a culege primele flori ale primăverii, iar la întoarcerea înspre sat , fetele sunt alergate de băieți, iar dacă îi simpatizează se lasă prinse de către aceștia. Împreunarea se celebrează printr-un sărut, semn al logodnei simbolice, iar dacă tinerii respectă acest obicei, se vor bucura tot anul de belșug și vor fi ocrotiți de boli. Florile culese de fete sunt păstrate la icoane, fiind folosite apoi în diverse ritualuri magice, de invocare a dragostei.

Secole la rând, semnficația zilei a fost aceeași: însoțirea, trăirea și comuniunea a tot ce este frumos, armonios și plin de strălucire. Dragobete este o întruchipare mitică a unui prinț frumos și drag, fiul Babei Dochia, indentificat de români cu Cupidon-Zeul dragostei în mitologia romană și cu Zeul iubirii în mitologia greacă.

Bibliografie: Marcel Lapteș,, Timpul și sărbătorile țăranului român”

Ion Ghinoiu ,,Zile și mituri”

Fotografie arhiva muzeulreghin.ro 

CategoriesArhiva Blog
By

Sărbătoarea Sf. Mare Mucenic Dimitrie – Sân Medru

Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a trăit în vremea împăraților Dioclețian și Maximiam Galeriu (284-311), fiind botezat în mare taină de părinții săi, de teama cruntelor prigoane asupra creștinilor. Deși era urmașul tatălui său la conducerea cetății grecești a Tesalonicului, refuzând să participe la ceremoniile păgâne închinate victoriei împăratului într-un război cu sciții, este închis, până la încheierea lor. În închisoare este vizitat de un tânăr credincios, pe nume Nestor, care îi cere binecuvântarea pentru a se lupta cu Lie, de neam vandal, cunoscut prin puterea și năravul lui de a ucide din distracție. Împăratul, întristat de moartea lui Lie, a poruncit ca Dimitrie să fie străpuns cu sulița, iar Sf. Nestor este decapitat a doua zi.
Sf. Dimitrie este patronul soroacelor pentru tot felul de înțelegeri între slugi și stăpâni, chiriași și propietari, cei care dau și cei care primesc bani împrumut. Sf. Dimitrie încheie anul pastoral. El încuie vara și desfrunzește pădurile. Este cunoscut în popor ca ”Sân Medru” și anunță pentru țărani începerea iernii.
Există foarte multe credințe legate de această zi. În sâmbăta care precede ziua de Sân Medru se fac pomeniri pentru morți. Se împart colaci. De Sân Medru nu se lucrează deloc. Tot acum, are loc serbarea ciobanilor, este ziua în care se încheiau contractele de păstorit. Acum li se dădea ciobanilor ”untura oilor”, care avea menirea de a feri animalele de rele pe tot timpul anului. Stânele se desfac și oile pleacă la vale. Ca să afle cum va fi timpul, ciobanii întind un cojoc. Dacă se așează pe el o oaie neagră, iarna va fi blândă, dacă oaia e albă, iarna va fi cu multă zăpadă.
Cu prilejul acestei sărbători, are loc un ceremonial nocturn. Este datina să se aprindă focul, denumit ”Focul lui Sân Medru”. În preajma unui imens rug aprins de tineri, într-un loc înalt al satului (deal, munte), se adună tot satul. În mijlocul grămezii de lemne, se împlântă un arbore din pădure, de obicei un brad, care îl simboliza pe Sân Medru, substitut al zeului fitomorf, care moare pentru a renaște anual. Din focul lui Sân Medru, la plecare, oamenii luau cărbuni aprinși cu care fertilizau grădinile și livezile. În legătură cu această noapte exista și o credință legată de vreme: dacă după apus va fi lună plină și cer senin, iarna va fi bună. În caz contrar, va fi o iarnă grea.
 
Sursă: Maria Borzan, Roxana Maria Man, Calendarul creștin ortodox în iconografie, Târgu Mureș, 2008
CategoriesBlog
By

Culesul strugurilor și făcutul mustului

A venit toamna, știm după grădina noastră!
 
În perioada 23-26 octombrie 2023, între orele 9-13, vă așteptăm la muzeu să culegem strugurii și să facem mustul!
În fiecare an, în luna octombrie culegem recolta, împreună cu prieteni, cadre didactice, elevi, părinți și copii, bunici, cam cu toată lumea
 
Vă așteptăm pe toți cei care iubiți natura, aerul curat, munca și alimentația sănătoasă!
 
Activitățile muzeului sunt organizate cu sprijinul Primăriei Reghin.
CategoriesBlog
By

Avioane și aviatori în nord-estul Transilvaniei 1944

În 23 septembrie 2023, ora 16, va avea loc vernisajul expoziției ”Avioane și aviatori în nord-estul Transilvaniei 1944”, organizată de dl Daniel Geogiu, Asociația Prospectorii Istoriei și dl George Marinescu, Complexul Muzeal Bistrita Năsăud, în colaborare cu Muzeul Etnografic ”Anton Badea” și Municipiul Reghin.

Expoziția aduce în atenția publicului, reconstituind o secvență din istoria locală a Reghinului, informații și exponate relevante referitoare la luptele aeriene care au avut loc deasupra Reghinului, determinate de atacul aviației americane asupra aerodromurilor Mociar, Luieriu si Budac (Bistrița) la 31 august 1944.

”Avioane și aviatori în nord-estul Transilvaniei” cuprinde o descriere a evenimentelor petrecute, pe cele trei aerodromuri militare, prilejuite de momentul 23 august 1944, din istoria celui de-al doilea război mondial, când în România s-a schimbat cursul războiului, și care prezintă mărturiile, relatările unor aviatori cunoscuți, aflate din jurnalele de front, obiectele găsite și machete de avioane care refac firul întâmplărilor și redau realitatea unor fapte și expriențe umane deosebite.

Vă așteptăm cu drag !